Main menu

header

ATENTIE ! Acest site foloseste cookies.

Sunte de acord cu cele prezentate. Learn more

I understand

Conform Regulamentului European 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, Taifasuri Media SRL, are obligația de a prelucra date cu caracter personal în conformitate cu principiile de prelucrare și în condiții de securitate tehnică și numai pentru scopurile specificate în Prelucrarea datelor.

574 25 1de Carmen Ciripoiu

Dulce, aromat, cu nucă, stafide sau ciocolată, cozonacul rămâne simbolul Paștelui, una dintre sărbătorile fundamentale ale creștinismului. Dar oare când a apărut acest desert savuros?

Vechii egipteni foloseau cuptoare pentru copt

Se spune că printre primii oameni care au consumat cozonac se numără egiptenii de acum 4.000 de ani, care făceau pâine dospită, o îndulceau cu miere și o mâncau ca desert. De altfel, arheologii au descoperit printre ruinele din Egipt și niște cuptoare pentru copt, dar și o formă de aluat de cozonac. În ceea ce-i privește pe greci, aceștia preparau un cozonac numit plakous, făcut cu miere, stafide și nucă. Istoria spune că, în timp, romanii au furat rețeta de pâine dospită de la greci, la care au adăugat fructe uscate. Primele bunătăți dulci ale romanilor au fost libumul, un cozonac mic, care era adus ofrandă zeilor, apoi placenta, un produs plin de brânză, stafide și alune, strămoșul pascăi de astăzi. Tot romanii au fost cei care au descoperit cât de importantă este drojdia în prepararea aluaturilor. Cozonacii cu fructe uscate erau și preferații brutarilor europeni ai Evului Mediu, pentru că se păstrau foarte mult timp. O cunoscută autoare de cărți de bucate, Mary Eales, a recomandat în anul 1718 gospodinelor să folosească pentru coptul cozonacilor formele lungi și subțiri. De atunci datează forma clasică de cozonac folosită și în zilele noastre.

Rețeta lui Mihail Kogălniceanu şi a lui Costache Negruzzi

Modul de preparare al cozonacilor a fost descris pentru prima dată în anul 1841, de Mihail Kogălniceanu şi de Costache Negruzzi, în celebra lor carte de bucate „200 de reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti”: „Ia trei ocă (1 oca = aproximativ 1 kg) de făină, faci plămădeală cu o litră (aproximativ 250 g) de drojdie de bere şi cu una litră de lapte, puind şi trei ouă întregi. Laşi de dospeşte frumos şi pui două litre şi jumătate de lapte, 18 ouă întregi, trei litre de unt topit şi sarea trebuincioasă şi frământându-l până ce se desprinde de mâini. Apoi lasă de dospeşte frumos şi, după ce au dospit bine, întoarce aluatul, îl mai lasă puţin de şede, pe urmă, făcând cozonaci, îi ungi cu gălbenuş de ou şi-i dai la cuptor”. Vă prezentăm și alte retețe delicioase...

Cozonac cu nucă și cacao

574 25 2Ingrediente: 100 g unt, 2 ouă, 50 g drojdie proaspătă, 100 g zahăr, 200 ml lapte, un vârf de linguriță cu sare, 600 g făină, 500 g nuci, 4 linguri cu pudră de cacao, 5 linguri cu zahăr, câteva bucățele de rahat.

Mod de preparare: se topește untul într-o cratiță, la foc mic, apoi se lasă să se răcească. Cu o lingură se mixează bine drojdia cu ouăle și sarea, până se omogenizează. Se toarnă zahărul și laptele în untul fierbinte și se amestecă foarte bine, apoi se adaugă în ouăle mixate cu drojdia. Toată compoziția se amestecă bine cu făină și se frământă un aluat moale, care nu trebuie să se lipească de mâini. Se acoperă castronul cu aluat cu o folie alimentară și se lasă la cald o oră, până crește în volum de două ori. Se împarte aluatul în trei părți, apoi fiecare parte se taie în două, în total formându-se șase bile de aluat. Nucile se mărunțesc bine cu făcălețul, apoi se adaugă pudra de cacao și zahărul și se amestecă. Se diluează cu puțin lapte această compoziție până devine groasă. Se ung cu ulei tăvile pentru cozonac. Fiecare bilă, pe rând, se întinde cu făcălețul într-o foaie subțire și ovală, se pun două linguri cu umplutură, care se întind, de asemenea, uniform, și câteva bucățele de rahat. Se rulează foaia, apăsând ușor marginile ca să nu iasă umplutura. Se pune cozonacul în tavă și se lasă o jumătate de oră să crească bine. Ulterior, se ung cozonacii cu gălbenuș și se pun la cuptor la temperatură medie. După ce s-au rumenit se scot din cuptor și se lasă la răcit.

Pască moldovenească din brânză dulce

Ingrediente: 300 g făină, 60 ml lapte, 200 g zahăr, 2 gălbenuşuri, 200 g unt, 25 g drojdie, coajă de lămâie şi portocală. Pentru umplutură: 1 kg brânză de vaci, 2 linguri cu smântână, 2 linguri cu făină, 4 ouă, 250 g zahăr, 200 g stafide, 2 pliculeţe cu zahăr vanilat, coajă de lămâie şi de portocală, 1 praf de sare.

Mod de preparare: într-un bol se pune făina, se face un gol la mijloc şi se adaugă gălbenuşurile, maiaua pregătită din drojdie, lapte şi puţin zahăr şi se frământă, adăugându-se toate ingredientele. Se obţine un aluat de cozonac, care se lasă să crească lângă o sursă de căldură. Separat, în alt bol, se pun brânza de vaci, smântâna, zahărul, coaja de lămâie şi de portocală, un praf de sare, făina, zahărul vanilat şi ouăle. Toate acestea se amestecă bine cu mixerul, iar la sfârşit se adaugă stafidele. Foaia de aluat, după ce a crescut, se aşază în tava unsă cu unt. Se formează cu mâna, pe planşetă, un sul răsucit de grosimea unui deget şi se taie în două. Cele două bucăţi se întind cu sucitorul. Prima foaie se aşază în tava unsă cu unt, se toarnă compoziţia de brânză şi apoi se acoperă cu cealaltă foaie, presându-se uşor să nu iasă brânza. Se bagă în cuptor la o temperatură potrivită. După ce s-a copt, se lasă la răcit la temperatura camerei câteva ore, se pudrează cu zahăr şi se serveşte ornată cu frunzuliţe de mentă.

Pască fără aluat

Ingrediente: 1 kg brânză dulce de vaci, 250 ml smântână, 6 ouă, 250 g zahăr, 6 linguri cu griș, 1-2 plicuri cu budincă de vanilie, 1 plic cu praf de copt, coaja de la 1 lămâie, 5 pliculeţe cu zahăr vanilat, 150 g stafide.

Mod de preparare: se amestecă mai întâi brânza cu zahărul, zahărul vanilat, coaja de lămâie, praful de budincă şi praful de copt, smântâna, grişul, stafidele, gălbenuşurile şi albuşurile bătute spumă. Dacă brânza este prea moale, se mai poate adăuga griș. Se tapetează o formă rotundă de tort cu hârtie de copt, se toarnă compoziţia şi se băgă la cuptor pentru o oră. Se scoate din cuptor, se pudrează cu zahăr şi se taie când s-a răcit.

Add comment


Security code
Refresh