Main menu

header

Delicii de la poalele Olimpului (II)

542 26 1de Dana Purgaru

Bucătăria grecească din Antichitate era caracterizată de simplitate. Ocupați în cea mai mare parte a timpului cu agricultura și cu creșterea animalelor, sub arșița soarelui, locuitorii Eladei se înfruptau în special cu fructe și legume proaspete ori gătite ușor împreună cu brânză, iaurt, pește și fructe de mare, carne de oaie cu preponderență, ulei de măsline obținut în comunitățile locale, ierburi aromatice, pită aburindă, semințe și, bineînțeles, vin de casă și ouzo. Și în ziua de astăzi dieta mediteraneană este considerată cea mai sănătoasă din lume, în special dacă se bazează pe cât mai multe salate și fructe proaspete. Există însă și alte feluri de mâncare de la poalele Olimpului gustoase și ușor de gătit. După ce în numărul trecut v-am prezentat modul de preparare pentru Saganaki, Pastisio, ciorbă de pui à la grec, Bouyourdi, Bakaliaros Plaki, Spanakopita și Galatopita, în acest număr vă dezvăluim secretul altor delicii grecești.

Delicii de la poalele Olimpului (I)

541 26 1de Dana Purgaru

Bucătăria grecească din Antichitate era caracterizată de simplitate. Ocupați în cea mai mare parte a timpului cu agricultura și cu creșterea animalelor, sub arșița soarelui, locuitorii Eladei se înfruptau în special cu fructe și cu legume proaspete ori gătite ușor, împreună cu brânză, iaurt, pește și fructe de mare, carne de oaie cu preponderență, ulei de măsline obținut în comunitățile locale, ierburi aromatice, pită aburindă, semințe și, bineînțeles, vin de casă și ouzo. Și în ziua de astăzi, dieta mediteraneană este considerată cea mai sănătoasă din lume, în special dacă se bazează pe cât mai multe salate și fructe proaspete. Există însă și alte feluri de mâncare de la poalele Olimpului, gustoase și ușor de gătit.

Delicii de sezon, cu tomate

540 26 1de Dana Purgaru

Unul dintre cele mai așteptate delicii ale naturii pe timp de vară, şi nu numai, este roșia. Nativă din zona Mexicului și a Peru, unde este numită „tomatl”, aceasta a ajuns în câteva mii de ani să fie cultivată la aproape toate latitudinile și ocupă astăzi circa o treime din suprafața consacrată legumelor. Din punct de vedere botanic, roșia este considerată un fruct, și pe bună dreptate, deoarece o tomată crescută natural, foarte coaptă, dulce-acrișoară, suculentă și totodată cărnoasă, se poate mânca ca atare, având un gust complet. Totuși, roșiile sunt excelente și gătite și se poate spune că nu există meniu care să nu cuprindă un fel de mâncare preparat cu minunatele acestea.

Bun îi vinul ghiurghiuliu!

538 24 1de Silviu Ghering

România este una dintre marile țări viticole ale lumii, cu o suprafață de 243.000 de hectare de vie (242.000 de hectare de vii pe rod, la care se adaugă 1.000 de hectare de vii tinere). Plantațiile pentru struguri de vin ocupă 82% din suprafața viticolă totală, iar producția de vinuri este de 4 până la 6,5 milioane de hectolitri anual. Potrivit Organizației Internaționale a Viței-de-Vie și Vinului, 80% din totalul producției de vin la nivel mondial este dată de 15 țări. România face parte din acest top select, ocupă locul 12, cu o producție medie de 5,2 milioane de hectolitri anual.

Desertul răcoros al copilăriei noastre: serbetul

538 26 1de Dana Purgaru

În Dicționarul Explicativ, șerbetul este descris drept un preparat alimentar făcut din sirop de zahăr bine legat și frecat, colorat și aromat cu diferite esențe sau sucuri de fructe. Însă, în Dicționarul Gusturilor, pe care fiecare dintre noi îl poartă în suflet, șerbetul este, cu siguranță, un preparat ce amintește de copilărie, de vacanțe, de bunici, de vizite și de veri toride, îndulcite cu celebrul desert răcoros servit pe lingură și scufundat în apă rece ca gheața. Și pentru că uneori este bine să devenim nostalgici, mai ales atunci când vremea ne toropește, vă prezentăm câteva rețete de șerbet așa cum numai bunicile noastre știau să le prepare.