Main menu

header

cotnari wide

Dacă stai să te gândeşti către ce se îndreaptă văicărelile oamenilor legate de reumatisme, eşti tentat să spui că bolile reumatismale atacă în special genunchii, şoldurile şi coatele. De unde şi ideea că unul dintre proverbele neinspirate ale românilor este acela: „E un nesimţit, îl doare-n cot”.

Ei bine, durerea în cot te perpeleşte şi nu prea e bine să le urezi nici duşmanilor să o încerce. Revenind la văicărelile unora, trebuie să se ştie că des îi pocneşte şi durerea de umăr. Există oameni care se trezesc dimineaţa din somn, tam-nesam, cu o durere în umăr. Şi aceasta îi chinuieşte chiar şi câteva luni dacă nu apelează la tratament şi la fizioterapie. Aceşti oameni sunt tentaţi să dea vina pe o poziţie rea în timpul somnului, dar atunci cum se explică durerea în umăr după ce au fost cărate mai multe kilograme ce au adus gâfâială, transpiraţie şi dureri în braţe? Sau cum pot fi atunci justificate durerile ivite în umăr după ce tineretul se duce la sala de sport şi ridică greutăţi ca să-şi facă un corp aspectuos? Ei bine, iată explicaţii privind durerea în umăr ce nu urmează unui traumatism sau accident. Lămureşte acest subiect profesor doctor Andrei Firică, şeful Clinicii de Ortopedie de la Spitalul Colentina.

Umărul este o articulaţie foarte solicitată. Din cauza aceasta se instalează destul de devreme uzura acestei încheieturi. Umărul are o construcţie mai aparte. În zona lui există un grup de muşchi importanţi numiţi supraspinoşi, ce trec printr-un tunel de oase şi de ligamente. Aceştia sunt cel mai des folosiţi în activităţile ce necesită efort cu braţele, şi muşchiul acesta acţionează atunci când cărăm ceva, când ridicăm un obiect mai greu. Aceste eforturi au un ecou în muşchii supraspinoşi, şi, prin utilizare, muşchiul se îngroaşă, căci vine mai mult sânge încărcat cu oxigen. Dar când, din pricina utilizării, acest grup muscular se umflă, el simte că este strâns între oase şi ligamente. Grupului muscular încorsetat de oase nu-i convine situaţia, şi atunci se declanşează durerea. Durerea în umăr este o alarmă înainte de a apărea dezastrul în acea parte de corp. Tocmai de aceea, la primele semnale de durere, suferindul trebuie să se adreseze doctorului. Dacă nu se opreşte această uzură a umărului se strică articulaţia precum o haină ce începe să se rupă la cusături. Şi asta înseamnă că muşchiul se degradează.

Când ridică haltere la sala de sport suferă de umăr mai ales tinerii slăbuţi. La fel se întâmplă şi cu zugravii care lucrează cu braţele ridicate, cu muncitorii care sparg asfaltul cu pichamărul şi aşa mai departe. Prin aceste eforturi repetate apar rupturi în muşchii umărului. Cel mai adesea, durerile se instalează noaptea. A doua zi, suferindul nu mai poate ridica braţul şi mişcările braţelor sunt limitate. Aşa că se ajunge la situaţia neplăcută ca bolnavul să nu se poată pieptăna, să nu-şi poată încheia cravata sau bluza la gât. Mişcările sunt limitate, dar dacă altcineva îi ridică braţul, acesta se deplasează complet. Se întâmplă şi ca din pricina afectării umărului, pacientul să ridice braţul, dar să nu-l poată ţine ridicat. Medicul îl consultă pe om, punându-l să facă diverse mişcări cu braţul şi îi recomandă un RMN, ca să observe şi starea structurilor moi, adică starea muşchilor, a ligamentelor. În cazul vârstnicilor, medicul ortoped nu se repede să facă o intervenţie chirurgicală, ci încearcă să ţină afecţiunea umărului pe loc şi să micşoreze durerea prin infiltraţii, prin procedee de fizioterapie, prin gimnastică, prin masaje. Nu se obţine o vindecare, dar dispare suferinţa. În cazul tinerilor, medicina trebuie să se gândească ce va fi peste 30 de ani. Tocmai de aceea se recurge la soluţii radicale, ce înseamnă corecţii prin chirurgie şi coaserea muşchilor rupţi.
Apariţia artroscopiei ce utilizează inciziile mici şi imaginile luate de o cameră video permite reparaţii endoscopice şi coaserea muşchiului. Uneori e necesară o răzuire a platformei de oase cu endoscopul, astfel că se micşorează „streaşina” de os de deasupra capului osului humerus, astfel că muşchiul capătă un spaţiu mai mare unde să lucreze.

Şi alte structuri ale umărului se uzează şi apar rupturi, cum ar fi în muşchiul ce realizează strângerea braţului. Muşchiul braţului, numit biceps, are la un capăt un tendon care, prin uzură, se subţiază şi se rupe. E o leziune ce se poate repara imediat. Când apare artroza, adică uzura umărului şi degenerarea articulaţiei, se poate pune proteza de umăr.