Main menu

header

Oricât s-ar minimaliza valabilitatea tratamentelor din China, două lucruri nu pot fi contestate: unu, că aceste terapii chinezeşti dăinuiesc de 5.000-6.000 de ani şi doi, că s-au aplicat pe un popor uriaş, de peste un miliard de oameni.

Una dintre ideile interesante ale medicinei din China este că fiecare om are un anume simbol ce-l caracterizează, are o scânteie de iubire. Din păcate, în zbuciumările vieţii, uităm prea des acest simbol, ce ne este specific fiecăruia dintre noi. Terapiile de factură chineză tot îi mai reamintesc omului propriul simbol, reactivându-l, trezind mecanismele de autovindecare prin armele propriului organism. În acest context, prin terapiile din China, omul capătă o stare bună şi iese din negurile sufleteşti, iar armata sa de autoapărare se ia la trântă cu boala, câştigând meciul.

Chinezii susţin că boala vine din interiorul sufletului, iar tot filozofia din China susţine că sufletul îşi are locuinţa în inimă. Explică toate acestea şi fineţurile medicinei din China doctor în medicină Teodor Coldea, specialist în acupunctură, fitoterapie şi biorezonanţă la „Diperia Vitamed”. În această clinică se fac numeroase terapii naturale şi se pun diagnostice cu acea metodă ultramodernă şi ştiinţifică numită electrosomatografie. Medicina şi filozofia de viaţă sunt îngemănate în abordările terapeutice ale specialiştilor chinezi. În fiecare om domină nişte elemente şi nişte energii. În noi există opt aşa-zise trigrame, în care se regăsesc toate stările universale. Adică lichidul, solidul, gazul, plasma şi alte patru percepute ca antimaterie. Din combinarea celor opt trigrame ies 64 de combinaţii posibile. Aceste trigrame se presupune că au corespondenţe în codul genetic al omului, adică 64 de combinaţii posibile în codul genetic, pornind de la opt trigrame şi opt aminoacizi esenţiali ce trebuie luaţi din exterior. De altfel, nu e întâmplătoare cifra opt, fiindcă Noe a luat pe arca salvatoare de la potop opt  membri ai familiei:  Noe, soţia, trei fii şi trei nurori.

Iată câteva aspecte ciudate, dar verificate în practică de medicina chineză. Vara este anotimpul inimii, al intestinului subţire, al sistemului nervos simpatic (înţeleptul corpului) şi al sistemului nervos parasimpatic, cu cele trei focare. De funcţionarea inimii sunt bănuite, cu implicarea lor, emoţiile. Medicina nu ştie de ce în cazul unui infarct apar dureri nu numai la mâna stângă, ci şi la dreapta. Medicina clasică se miră... de ce la mâna dreaptă? Terapeuţii din China explică astfel că şi pe ambele mâini există meridiane şi acupunctura trebuie să deblocheze meridianele de pe mâini, pentru a echilibra energetic inima. Puncte de stimulare a inimii sunt folosite de chinezi şi pe spate, între omoplaţi. Şi, într-adevăr, inima ţipă cu alarme mult înaintea crizelor cardiace prin dureri de spate.

O altă nuanţă interesantă dezvăluită de doctorul Teodor Coldea, specialist în acupunctură şi în terapii din China, este aceea că, atunci când un om rosteşte lucruri rele despre alt om, prin limba bârfitorului ajung cuvintele muşcătoare în urechea celui  atacat şi în ureche se află şi corespondentul rinichiului. Rinichiul este sediul energiei ancestrale a zestrei fiecăruia de energie venită prin ereditate. Dacă  îl clevetim cu răutate pe un om prin ureche, răutăţile ajung în rinichiul său şi îi stricăm zestrea de energie.

Cum chinezii pun mare preţ pe implicarea sufletului în starea de sănătate, ca şi în starea de boală, prin acupunctură trebuie deblocat punctul numit „vama internă a sufletului”, aflat în încheietura interioară a pumnului. Pentru buna funcţionare a sistemului neuroendocrin, deci pentru echilibrarea glandelor şi a comenzilor nervoase, acupunctura trebuie să deblocheze energia din trei focare aflate în abdomen, în piept şi pe cap.

Dr. Coldea, de la „Diperia Vitamed”, mai spune că, dacă vrem să întărim imunitatea, trebuie să acţionăm cu acupunctură asupra intestinului gros, ca sediu al imunităţii, dar şi asupra plămânului, responsabil şi el de autoapărarea prin imunitate. Dar trebuie să avem grijă să existe echilibru şi în flora intestinală, mâncând produse probiotice, de exemplu iaurturi, dar şi alte alimente stimulatoare de viaţă, aşa cum sună cuvântul probiotic, adică „pentru viaţă”.