Main menu

header

515 31 1515 31 2Sunt atâtea obiceiuri la care ne supunem cu regularitate, dar rareori ne punem întrebarea: „Ce înseamnă asta, de ce o facem? Pentru că ni se pare frumos, pentru că aşa se face, pentru că altfel ne-am simţi vinovaţi?!” Sărbătoarea Mărţişorului (foto 1) este un obicei frumos. Ne aduce în suflet bucuria de a dovedi dragoste celor din jurul nostru şi în acelaşi timp de a ne bucura de dragostea lor. Am căutat câteva informaţii ca să văd de unde vine acest obicei şi ce înseamnă. Ei bine, el vine de foarte, foarte departe. Prezenţa amuletelor colorate cu roşu şi cu alb se află în urmă cu aproape 8.000 de ani. Locul naşterii lor este în Balcani, şi mai mult ca sigur originile sale sunt daco-tracice. Trebuie să ştiţi că această sărbătoare a Mărţişorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou se serba la 1 martie. Culorile lui însemnau: albul - pace, roşul - război, căci Zeul Marte era socotit nu numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi al vegetaţiei. Mai simplu spus, cred că mărţişorul era simbolul primelor semne ale primăverii, nu întâmplător este asociat cu ghiocelul, vestitorul ei. Şi fetele, şi băieţii poartă mărţişorul în primele zile ale lui martie şi apoi atârnă firul în copacii roditori, ca el să asigure un an bogat. Semnificaţia lui este deci benefică, deoarece ne face mai buni şi mai generoşi. Marele nostru poet Tudor Arghezi (foto 2), provenit de pe plaiurile Olteniei, şi-a denumit casa de la Bucureşti „Mărţişor” (foto 3). Gândesc că nu a fost întâmplătoare alegerea. Aici, poetul a locuit din 1930 şi până la sfârşitul zilelor sale, când a devenit casă memorială. Casa este albă, acoperişul roşu, iar balustrada scării interioare este vopsită în roşu. Reşedinţa a fost construită după planurile maestrului, pe un teren de 1.700 de metri pătrați, având o clădire ocupată de o tipografie şi locuinţa propriu-zisă, unde maestrul a lucrat până s-a stins din viață, în 1967. De altfel, şi trupurile neînsufleţite ale poetului şi ale soţiei sale, Paraschiva, se află îngropate pe domeniul Mărţişor. În 1974, Mărţişorul devine Casa Memorială „Tudor Arghezi”, patronată de Muzeul Literaturii Române. Aici, la etaj, se pot vizita biblioteca, biroul cu ochelarii maestrului, fotografii, obiecte de artă, documente originale aparţinând marelui poet, care va rămâne în istoria literaturii române pentru veşnicie. Încercarea sistemului comunist de a-l îndepărta de valorile naţionale în celebra campanie „Putrefacţia poeziei” nu l-a intimidat niciodată, rămânând în sufletele noastre un mare poet. Şi azi se mai pot vedea în livadă mărţişoare atârnând în copaci, dovadă a dureroasei amintiri ce i-o poartă fiica sa, Mitzura.

515 31 3

Add comment


Security code
Refresh

bp iulie all 30010