Main menu

header

33-e-1O ţară doar cât un oraş. Nu exagerez dacă vă spun că cele mai frumoase surprize în cei mai recenţi ani ai profesiei mele mi le-a făcut Smaranda Oţeanu Bunea împreună cu tot colectivul Operei comice pentru copii. Îmi place să cred că iubirea este reciprocă, deoarece de peste şase ani viaţa mea este legată strâns de această instituţie. De data aceasta, direcţia a fost Kuweit.

Cunosc oarecum Orientul. Am fost în Tunisia, Algeria, Israel şi Dubai. Ei bine, lumea arabă mai are încă multe mistere pentru noi, europenii. Ţara în sine este cât un oraş. Are în jur de 2.300.000 de locuitori, iar băştinaşii se bucură de avantaje extraordinare. Kuweitul este cea mai bogată monarhie în ţiţei din zona arabă. Ea a fost din 1899 sub protectorat englez, iar din 1961 a devenit stat independent. Familia conducătoare se numeşte Al Sabah. Iniţial, aici, înainte de descoperirea zăcământului uriaş de petrol, era o societate semifeudală. Locuitorii erau pescuitori de perle sau păstori şi, mai important, erau cel mai mare exportator de creveţi. Astăzi, bărcile de pescari - vaporaşe de fapt - stau frumos aliniate în port, căci nimeni nu se mai oboseşte să mai plece pe mare. Petrolul, această forţă de energie a lumii atât de necesară, i-a făcut pe locuitorii Kuweitului să stea în case fără să muncească, având bani de la stat. „Shopping-ul” e distracţia obişnuită şi plimbările la mall - slavă Domnului, kilometri de magazine!

În ultimii zece ani, această ţară s-a dezvoltat dincolo de orice închipuire. Casele sunt nişte palate înalte, căci aici domină cultul familiei, iar ele sunt locuite de bunici, copii, nepoţi şi strănepoţi, cărora li se alătură o armată de servitori (indieni, pakistanezi, mauritani sau filipinezi).

33-e-285% din populaţie este musulmană. Deci imaginea străzii este punctată de mulţimea bărbaţilor îmbrăcaţi în dishdasha, veşmântul alb, iar femeile, în negru din cap până în picioare, au faţa acoperită şi abia se zăresc doar ochii licărind. De altfel, nici tu, ca european, nu poţi să ai o ţinută lejeră, iar cele mai moderne fete ale lor, chiar dacă poartă blugi, au capul acoperit cu o basma uriaşă. În peisajul ultramodern cu zgârie-nori şi turnuri uriaşe, imaginea este impresionantă.

Golful Persic are o plajă superbă şi o lungime de zeci de kilometri, dar are puţini vizitatori; în majoritate sunt bărbaţi, căci femeile ar trebui să vină complet îmbrăcate, ca nişte scafandri. Straniu, nu?

Cum se distrează? În afară de vizitele la mall, pleacă în excursii. Unde credeţi? La hotelul de pe cealaltă stradă. Închiriază un apartament şi stau acolo cu toată familia câteva zile. Asta a fost excursia.

Cred că uriaşul export de petrol - 98% din producţia ţării - a avut mari avantaje, dar şi grave urmări, după umila mea părere. Mintea omului trebuie supusă la încercări pentru a-i dezvolta creativitatea. Tot ce a ridicat Kuweitul în aceşti zece ani (căci ţara a fost distrusă total în războiul cu Irakul) este făcut de creier de european. Desigur, important este să ai bani, dar şi mai important să ştii ce să faci cu ei. Marele Şeic, se pare un vizionar, a dezvoltat în ţara sa cele mai moderne binefaceri ale civilizaţiei. Dar ce te faci cu mentalitatea? (va urma)