Main menu

header

747 24 1de Roxana Istudor şi Alexandru Brădescu

Studii de dată recentă au pus în evidență faptul că păsările sunt creaturi mult mai inteligente decât au crezut oamenii până acum, prezentând în organismul lor gene care sunt corelate cu inovarea. Dintre zburătoare se remarcă în mod deosebit corbii și papagalii.

Înglobează într-un creier mic mai mulți neuroni decât mamiferele

Până în secolul al XXI-lea, oamenii au crezut că păsările sunt creaturi simple, iar de la creierul lor mic nimeni nu se poate aștepta la cine știe ce. Dar studiile recente demontează rând pe rând toate aceste tipare de gândire. Astfel, s-a demonstrat că ciorile fac unelte, corbii rezolvă puzzle-uri, iar papagalii pot dezvolta un vocabular extins. De asemenea, numeroase specii sunt adevărate GPS-uri naturale și înglobează în amintitul creier de mici dimensiuni mai mulți neuroni decât mamiferele, notează „National Geographic”.

Papagalii articulează cuvinte, corbii rezolvă probleme

747 24 2Cum definesc experții așa-numita inteligență a păsărilor? Deosebind-o de ceea ce înțeleg oamenii prin acest concept. „Să fii capabili să zbori de la New York în Argentina și să te întorci în sezonul următor în același tufiș este un semn de inteligență. Noi, oamenii, nu o evaluăm pe a păsărilor decât din perspectiva a ceea ce putem noi să facem. Chiar și aici avem exemplele papagalilor, care pot articula cuvinte, și ale corbilor, care au capacitatea de a rezolva probleme”, explică Kevin McGowan, expert la Laboratorul de Ornitologie Cornell, din New York.

Ciorile pot deosebi oamenii după chip

Un studiu publicat în 2017 a relevat faptul că un corb este capabil să facă planuri în avans atunci când are de rezolvat o problemă, caracteristică pe care oamenii au crezut că o posedă doar ei. „Maimuțele nu au reușit să rezolve probleme pe care le-au rezolvat corbii”, afirma atunci Mathias Osvath, cercetător la Universitatea din Lund, Suedia. La rândul lor, ciorile au o memorie ieșită din comun, fiind capabile să rețină figura unei persoane, mai ales dacă acel om a dat dovadă de agresivitate. „Au un simț înnăscut al faptului că fiecare persoană este diferită și că trebuie abordată diferit”, detaliază McGowan.

Receptori speciali, legați de capacități cognitive avansate

În ceea ce privește nou descoperitele gene corelate cu inovarea, s-a constatat că unele specii de păsări au anumiți receptori la nivelul creierului care pot fi asociați cu ceea ce se înțelege prin inteligența umană practică, notează sciencedaily.com. Potrivit experților de la universitățile Duke și Harvard, din SUA, anumite specii de păsări sălbatice din Barbados au reușit, în cadrul experimentelor, să ridice capacul unui borcan în care știau că se află hrană. Cercetând genetica acestor păsări, specialiștii au constatat că există gene care pot fi corelate cu ceea ce oamenii înțeleg prin inovație și capacitatea de a rezolva probleme. Mai precis, receptorii speciali descoperiți la aceste exemplare corespund celor din cortexul creierului uman și sunt legați de numeroase capacități cognitive avansate, identificabile la oameni și la mamifere.

Psihologul Irene Pepperberg a început să învețe un papagal african să vorbească. Atunci când pasărea a murit, stăpânea peste 100 de cuvinte, le putea pune în context și făcea diferența între concepte ca „asemănător“ sau „diferit“

2018, Anul Păsărilor

În 1918, Congresul SUA a adoptat actul care apără păsările sălbatice de vânătoarea la întâmplare. La un secol distanță, BirdLife International, Societatea Națională Audubon, „National Geographic” și Laboratorul de Ornitologie Cornell, din New York, au realizat un parteneriat mondial prin care se susținea declararea anului 2018 ca Anul Păsărilor, marcat prin evenimente, cărți, lucrări de specialitate, filme, hărți și un bogat conținut media dedicat păsărilor.