de Daniela Purgaru

Cântecul balenelor reprezintă încă un mister pentru omenire, în ciuda evoluţiei tehnologice din ultimii ani. Ba mai mult, recent s-a descoperit şi că balenele albastre cântă pe un ton mai grav decât în anii 1960! Astfel, enigma se adânceşte.

Sunete mai puternice decât zgomotul unui avion cu reacţie
În lume există între 13 şi 15 specii de balene, împărţite în trei familii. Cântecul lor a fost considerat multă vreme specialitatea balenelor cu cocoaşă, însă progresele realizate în ultimii ani în ceea ce priveşte înregistrările submarine au confirmat că şi alte specii de balene desfăşoară această activitate vocală. Printre ele se află şi balena albastră, cea mai mare dintre toate mamiferele. Cântecul său are o putere impresionantă - aproape 190 de decibeli, adică mai mult decât un avion de linie cu reacţie! - şi se propagă pe distanţe foarte mari, adică de cel puţin 100 km.

Doar masculii sunt solişti!
Dar de ce cântă aşa masculii, pentru că numai despre ei este vorba? Balena albastră, ce trăieşte în toate oceanele lumii, se hrăneşte vara în regiunile polare şi se reproduce iarna în regiunile cu o climă mai blândă. În cursul anului, balenele parcurg mii de kilometri şi sunt uneori foarte departe unele de altele. Majoritatea cercetătorilor sunt de acord că forţa cântecului lor are ca principal rol să realizeze un sistem de comunicare performant, în lipsa căruia masculii şi femelele s-ar găsi greu în perioada împerecherii.

Tonalităţi schimbate peste decenii
Există numeroase ipoteze ce încearcă să explice cântecul acestor mamifere. Unele spun că aceste sunete le permit să-şi dezvăluie identitatea şi poziţia geografică în vastele ape. Conform altor teorii, acestea reprezintă o formă de comunicare esenţială pentru activităţile sociale ale balenelor, ca şi la animalele terestre, şi la păsări, fiind emis în mod repetat, conform unor „tipare” specifice. În acest context, doi cercetători americani au comparat sute de cântece ale balenelor, înregistrate din 1960 până în prezent, şi au descoperit că balenele albastre emit în tonuri din ce în ce mai grave. Fenomenul, afirmă ei, este identic în toate oceanele planetei, constant şi relativ regulat.

Frecvenţă mai joasă din cauza poluării
Unităţile de bază ce compun cântecul nu s-au schimbat, numai frecvenţa a coborât. Acum 40 de ani, aceasta era de 22 Hz, iar astăzi, de numai 15 Hz la populaţia din Pacificul de Nord-Est, cea pe care cercetătorii au studiat-o mai mult. Scăderea este de 32%. Dar care ar fi oare cauza acestei schimbări? O ipoteză ar fi poluarea sonoră a oceanelor, din ce în ce mai mare, însă cercetătorii sunt într-o continuă căutare de noi răspunsuri.

Ameninţate cu dispariţia
Balenele au fost vânate, de-a lungul timpului, atât de intens, încât balena albastră şi balena cu cocoaşă au fost decimate în anii ’60. După 20 de ani de luptă, interzicerea totală a vânării comerciale a balenelor a intrat în vigoare în 1986. Respectat de majoritatea ţărilor, cu excepţia Japoniei, Norvegiei şi Islandei, acest acord internaţional a permis populaţiilor să înceapă să se refacă.