de Dana Purgaru

Dacă sunteţi proaspăt proprietari de pisică ar fi indicat să citiţi „semnele” ce apar o dată cu perioada de călduri. În cazul în care nu doriţi ca ea să facă pui este bine să o castraţi din timp.

Unele semne pot arăta şi altceva
Ciclul căldurilor la pisică începe între a şasea şi a opta lună de viaţă şi durează câteva zile (până la zece). Acest fenomen se petrece cel mai frecvent în februarie-martie şi în iulie-august. Uneori se poate repeta chiar mai des. Iată câteva dintre cele mai importante semne:
- se alintă mai mult decât de obicei, tânjeşte după atingerea persoanelor din casă sau a altor pisici. Ba mai mult, se freacă de obiectele din locuinţă, de jucării, încălţăminte şi mai ales de picioarele stăpânilor săi;
- îşi linge insistent organele genitale. Fiţi foarte atenţi dacă felina face foarte des acest gest, deoarece poate fi vorba atât de apariţia perioadei de călduri, dar şi de un simptom al unei probleme urinare. Dacă nu sunt alte semne ale perioadei fertile mergeţi la veterinar;
- este neliniştită, nu mai mănâncă la fel ca de obicei şi nu se poate odihni;
- miaună des, în special noaptea. Este unul dintre cele mai des întâlnite semne şi cel mai enervant pentru proprietarii de pisici. Mieunatul este uşor de recunoscut, insistent, lung, pe mai multe „voci”. Astfel, felina îşi cheamă potenţialii parteneri.

Sterilizarea este o soluţie
- ia poziţia de reproducere - îşi ridică fundul când vă vede, îşi ţine capul uşor aplecat, iar coada este „băţ”, în sus. Uneori îşi mişcă picioarele din spate, ca şi cum ar păşi pe loc;
- îşi marchează teritoriul. Este unul dintre cele mai neplăcute semne că motanul este în călduri. Acesta ridică astfel coada când se află lângă obiecte de mobilier, încălţăminte, picioarele stăpânilor şi chiar pereţi şi stropeşte cu urină.

Dacă nu aveţi o felină de rasă, cu un bagaj genetic valoros, este indicat să o castraţi. În acest fel veţi scăpa de toate neplăcerile perioadei de călduri şi de calvarul plasării puilor. Totuşi, dacă nu doriţi să o sterilizaţi, aveţi posibilitatea de a cere medicului veterinar un trata-ment medicamentos, pe bază de hormoni, care va tempera simptomele.