de Laura Zmaranda
- Dan Hulea este directorul executiv al Societăţii Ornitologice Române, face apel la raţiune
Potrivit Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii şi a Resurselor, la momentul actual există pe mapamond aproximativ 24.216 specii de animale şi vegetale pe cale de dispariţie. Înfiinţată în anul 1990, Societatea Ornitologică Română (SOR) şi-a dovedit eficienţa prin numeroasele proiecte pe care le-a deprins pentru conservarea şi protejarea speciilor de păsări sălbatice din ţara noastră. Din 1997 este partener al BirdLife International, o reţea mondială ce cuprinde 105 organizaţii naţionale pentru conservarea păsărilor şi a naturii. Convins că şi înaripatele au nevoie de respect şi de drept la viaţă, Dan Hulea, directorul executiv al SOR, ne-a vorbit despre starea populaţiilor de păsări sălbatice şi despre şansele lor.
Doar două exemplare de şoim dunărean
Există în România aproximativ 400 de specii de păsări. Unele dintre acestea sunt specii cuibăritoare, în vreme ce altele sunt doar în migraţie în ţara noastră. Cu excepţia a 30 de specii, toate sunt în stare de vulnerabilitate şi numărul lor a scăzut considerabil în ultimii 40 de ani.
Şoimul dunărean este una dintre speciile cuibăritoare din ţara noastră, dar existenţa lui este serios ameninţată. În 2004, statutul acestei înaripate a fost schimbat de la „Aproape ameninţat” în „Periclitat”. Din nefericire, dispariţia habitatului, lipsa locurilor de cuibărit, electrocutarea, coliziunea cu firele de înaltă tensiune, braconajul, otrăvirea şi diminuarea resurselor de hrană au făcut ca astăzi să mai existe o singură pereche de şoimi dunăreni undeva în vestul României. „În 2004 şi 2005, Societatea Ornitologică a implementat un proiect de conservare a acestei specii rare de păsări. Una dintre etapele proiectului a presupus amplasarea a 14 cuiburi artificiale în zonele împădurite învecinate stepelor, astfel încât şoimul dunărean să găsească cuiburi în apropierea locurilor de hrănire. Aşadar, e important să protejăm coloniile de păsări sălbatice!”, ne-a spus Dan Hulea.
Cuiburi artificiale pentru pelicani
Pelicanii, spre exemplu, sunt o emblemă a Deltei Dunării, însă în viitor riscăm să mai vedem aceste înaripate doar în atlasurile biologice. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării reprezintă una dintre cele mai importante zone de cuibărit pentru aceste păsări, însă distrugerea habitatului, dar şi modificările survenite în regimul hidrografic al zonelor umede au făcut ca aceste zone să dispară treptat. Ca şi în cazul şoimului dunărean, SOR în parteneriat cu Asociaţia Milvus au intervenit prin amplasarea unor platforme artificiale cu stuf, în care pelicanii să cuibărească.
20.000 de acvile ţipătoare mici în lume
La începutul anului trecut, SOR a implementat proiectul „Conservarea acvilei ţipătoare mici în România”. Această pasăre răpitoare găseşte în ţara noastră una dintre cele mai importante zone de cuibărit, însă cele mai recente studii arată că populaţia de acvile ţipătoare mici este în scădere. În România au fost monitorizate între 2.000 şi 2.300 de perechi, reprezentând aproximativ 22% din populaţia speciei la nivelul Uniunii Europene şi 10% din întreaga populaţie la nivel global. În întreaga lume mai sunt doar 20.000 de perechi. Cele mai multe perechi cuibăritoare de acvilă ţipătoare mică se găsesc în Transilvania, în vestul României şi pe pantele estice ale Carpaţilor. O populaţie mică există în estul, sud-estul şi sudul României.
Eforturi financiare deosebite
Pe timpul iernii, 90% din populaţia mondială de gâşte cu gât roşu vin în ţara noastră. Deşi iubitorii de păsări consideră acest lucru fantastic, fermierii susţin că aceste păsări provoacă pagube însemnate, mai ales în culturile de grâu. „Împreună cu Ministerul Agriculturii, SOR a elaborat câteva măsuri de compensare a fermierilor pentru pagubele suferite. Una dintre acestea presupune ca agricultorilor să li se ofere, prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, o sumă de bani care să compenseze pierderile suferite. Pentru trei specii de păsări - cârstelul, vânturelul de seară şi sfrânciocul roşiatic - se oferă deja bani, iar pentru gâştele cu gât roşu, suma se va acorda începând cu anul viitor şi este estimată la 100 de euro la hectar”, ne-a declarat Dan Hulea.
- În afara programelor de amploare pe care le desfăşoară, SOR se îngrijeşte şi de păsările din mediul urban. Oraşele nu mai asigură hrana necesară şi nici locuri de cuibărit pentru multe dintre specii, aşa că pe timpul iernii sunt amplasate în parcuri cuiburi artificiale şi hrănitori speciale pentru înaripate.
- România are un patrimoniu avifaunistic important, aproape 22% din teritoriul ţării fiind reprezentat de ariile protejate, ceea ce înseamnă că suntem peste media europeană. La momentul actual există în ţară 140 de arii de protecţie avifaunistică, iar Societatea Ornitologică Română are în custodie şapte situri.
