de Laura Zmaranda
Anul 2005 a marcat o premieră în ţara noastră prin înfiinţarea Asociaţiei Sportive „Alaskan Malamut” Bălan, Harghita, organizaţie prin care fondatorii săi, Constantin Grosu, în calitate de preşedinte, Mariana Vrabie, vicepreşedinte, şi Mugurel Blaga şi-au propus să promoveze o rasă puţin cunoscută în ţara noastră, Malamutul de Alaska, şi un sport de sorginte inuită, am putea spune, şi anume săniile trase de câini. Malamutul de Alaska a devenit astfel un partener nelipsit, care, pentru loialitatea şi pentru serviciile aduse omului, a fost răsplătit cu mult respect şi afecţiune. Astăzi, competiţiile organizate în Harghita amintesc într-un fel de triburile de inuiţi şi câinii lor credincioşi.
De la activitate economică la sport
În secolul al XIX-lea, principala modalitate de transport al mărfurilor presupunea folosirea săniilor trase de câini, însă, pe lângă aspectul pragmatic al acestei activităţi, avea să se dezvolte şi unul cu tentă recreaţională. De la o activitate care avea menirea strictă de a susţine economia, aceasta a devenit un sport popular în timpul iernii, atunci când oraşele miniere se închideau. Cei care au avut prima oportunitate de a se antrena folosindu-şi echipele pentru transport au fost musherii (n.r. - musherul este conducătorul care stă în spatele saniei, îi coordonează direcţia şi ajută echipa) din Alaska şi Malamuţii. Cu toate acestea, abia în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, cursele cu sănii trase de câini au început să fie populare şi să se organizeze în baza unor reguli.
Prima competiţie sportivă oficială şi cu reguli clare din Alaska a fost All-Alaska Sweepstakes în anul 1908, pe o distanţă de 657 km, de la Nome la Candle şi retur. Cele mai renumite concursuri cu sănii trase de câini sunt Iditarod (1.800 km), Yukon Quest (1.600 km) şi La Grande Odyssee (900 km). „Băştinaşii nord-americani au fost dintotdeauna dependenţi de câinele de sanie pentru transport şi vânătoare. În zilele noastre, foarte puţini băştinaşi ai ţinuturilor nordice mai depind de câinii de sanie pentru supravieţuirea elementară, însă relaţia apropiată între om şi câine a rămas şi se demonstrează prin sportul cu atelaje canine, care se practică în foarte multe state de pe glob”, ne-a mărturisit Mariana Vrabie, vicepreşedintele „Alaskan Malamut”.
„Snow Dogs”, începutul unei tradiţii
Fără să existe în ţara noastră o tradiţie a sportului săniilor trase de câini, fondatorii asociaţiei „Alaskan Malamut” au deschis totuşi drumul către un început promiţător în 2003, atunci când au organizat primul concurs de acest fel în România. A fost începutul unei serii de competiţii sportive de sprint cu sănii trase de câini şi chiar al unei competiţii sportive cu atelaje cu roţi organizată pentru prima oară în 2009.
Sub denumirea generică de „Snow Dogs” au avut loc deja trei ediţii ale competiţiei sportive de sprint la Bălan, cea de-a patra ediţie desfăşurându-se în 2013, la Vlăhiţa. Deşi, potrivit vicepreşedintelui asociaţiei „Alaskan Malamut” în România, acest sport nu este recunoscut şi, ca urmare, nu există federaţie de profil, sunt în jur de 30 de musheri activi în diferite judeţe ale ţării. La ultimul concurs, organizat în ianuarie anul acesta, au concurat 23 de echipe la categorii diferite.
Dacă va fi suficientă zăpadă, sezonul competiţional de iarnă va cuprinde în acest an şapte concursuri de sprint cu atelaje canine. Un prim concurs s-a putut desfăşura în al doilea week-end din ianuarie la Ciumani (Harghita), iar în perioada 8-9 februarie, asociaţia Alaskan Malamut va organiza a V-a ediţie a concursului „Snow Dogs” la Vlăhiţa (Harghita). Evident, dacă va fi suficientă zăpadă...
Regulile jocului
Ca în orice altă ramură a sportului, şi în cazul săniilor trase de câini există reguli bine predefinite. În concursurile de sprint cu atelaje canine, participanţii pot concura în opt categorii stabilite după numărul câinilor din atelaj şi după rasă. Atelajele pot avea de la un câine până la peste nouă câini. În funcţie de numărul lor, lungimile traseelor pot fi între 25 km (pentru echipele cu peste nouă câini) şi 8-10 km (pentru echipele cu doi şi patru câini). Condiţia pentru a se forma o categorie de concurs este să se înscrie minimum trei echipaje. De obicei se formează minimum trei categorii, iar până acum la fiecare concurs au concurat peste 15 musheri. În ceea ce priveşte traseul, acesta se stabileşte şi se amenajează în funcţie de condiţiile de relief ale zonei şi ţinând cont de recomandările de lungime prevăzute în regulamentul federaţiei la care este membru asociaţia sportivă organizatoare.
Principalii membri ai echipei sunt musherul şi câinii săi, iar la echipele cu mai mult de doi câini este necesar şi aportul handlerului, persoana care se ocupă de îngrijirea câinilor şi ajută echipa la Start şi Finish. Echipamentul specific unui atelaj, care include sania specială, conţine hamurile de sprint ale câinilor, cordelinele cu care sunt ataşate animalele de hamuri, amortizorul care se pune pe cordelina principală, frâna montată pe sanie, placa de frânare, sacul pus pe sanie (pentru a transporta un câine accidentat în timpul cursei), ancora (la echipele cu minimum opt câini sunt obligatorii două ancore).
• Săniile trase de câini, un sport de pe vremea băştinaşilor nord-americani
Fără a avea vreo susţinere, Asociaţia Sportivă „Alaskan Malamut” Bălan are meritul de a fi prima organizaţie care a pus în lumina reflectoarelor un sport care merită atenţie, mai ales dacă ţinem seama că relieful şi condiţiile meteorologice din iarnă permit desfăşurarea lui şi în România. Aprecierea este cu atât mai mare, cu cât implicarea fondatorilor acestei asociaţii nu s-a rezumat doar la promovarea la nivel naţional. Numele ţării noastre a fost pronunţat cu demnitate şi atunci când echipa României a urcat pe podium alături de alţi campioni. Formaţia formată din Constantin Grosu (musher) şi Mariana Vrabie (handler), alături de patru parteneri patrupezi, dintre care unul este campion european în expoziţiile chinologice şi unul este campion al României, a reuşit să se situeze pe locul 3 la Campionatul European de sprint de la Donovaly - Slovacia, în februarie 2010.
• Malamutul provine din Alaska şi este un câine de muncă, de talie mare, destinat tractării greutăţilor pe distanţe lungi, recunoscut pentru forţă şi rezistenţă la efort. Este un câine independent, uneori încăpăţânat, fiindcă nu întotdeauna reacţionează prompt la comenzi, dar cu o inteligenţă sclipitoare