Main menu

header

cotnari wide

Dactilopictura
     Dactilopictura este o tehnică des folosită de copii în grădiniţă, încă din grupa mică  (3 ani). Până se obişnuiesc cu pensulele încearcă pastilele de culoare cu degetul arătător, înmuindu-l mai întâi în apă, atingându-l uşor de culoare. Bucuria apare abia când amprenta colorată de pe deget rămâne pe foaia de hârtie. Trebuie explicat copiilor că în momentul când degetul atinge foaia se apasă uşor pe el, fără a-l mişca, apoi se ridică repede. În felul acesta, desenul va ieşi curat, fără urme sau pete. 

Degeţele magice
      Dactilopictura este cea mai îndrăgită tehnică de lucru la toate grupele de vârstă şi se poate combina cu succes împreună cu celelalte tehnici cunoscute de copii. În primul rând, această metodă ajută copilul să realizeze legătura dintre cauză şi efect, îi dezvoltă simţul artistic şi îi oferă o distracţie pe cinste. De asemenea, copiii vor percepe noţiuni de formă cum ar fi: punctul, cercul, pătratul sau triunghiul. Realizarea unui şirag de mărgele prin dactilopictură sau a unui pom cu fructe va da posibilitatea copilului să vizualizeze aceste teme şi să le picteze aşa cum poate. Important este şi faptul că micuţul va învăţa culorile şi chiar cum să le combine.

     Cu toate că aproape toţi copiii adoră să se „murdărească” pe mâini, pot exista şi micuţi care vor refuza acest lucru. Nu îi forţaţi, ci lăsaţi-i să vă privească însă cum realizaţi un desen prin dactilopictură sau, dacă este la grădiniţă, să aibă lângă el tot ce îi trebuie şi să se uite la ceilalţi cum se descurcă. În scurt timp îşi va dori să încerce şi el această minunată experienţă. Chiar dacă desenele copilului nu reprezintă întocmai ce a dorit să exprime, este foarte important să-l încurajaţi să continue.

Tehnica monotipiei prin tamponare cu burete  
      Această tehnică este mult preferată de copii, deoarece le dă posibilitatea acoperirii unei suprafeţe mai mari într-un timp relativ scurt. Astfel, în locul pensulei, copiii folosesc bucăţi mici de burete moale. Îl ţin cu trei degete ca pe orice instrument de scris, îl umezesc cu apă şi tamponează foaia, colorând-o cum doresc, folosind acuarele în ulei sau tempera. Tehnica de lucru este asemănătoare cu cea în care se foloseşte pensula. După fiecare culoare utilizată, buretele se clăteşte în apă, se stoarce cu trei degete şi se introduce în culoarea dorită, îmbibându-l cu nuanţa respectivă, rotindu-l uşor pe suprafaţa culorii. Atingerea foii se face uşor, fără să mai mişcăm în alte direcţii buretele.

Veronica Zărescu