Main menu

header

468 18 1de Cătălina Tăgârţă

Deşi din punct de vedere istoric somnul a fost considerat multă vreme o stare pasivă, în prezent se cunoaşte foarte bine că este un proces dinamic, iar creierul rămâne în continuare activ chiar şi când oamenii dorm. În timpul somnului se secretă hormoni de creştere, prolactină, testosteron, toate cu rol în reglarea proceselor biologice ale organismului. Potrivit Mihaelei Oros (foto), medic primar pediatru şi preşedintele Asociaţiei pentru Tulburări de Somn la Copii şi Adolescenţi, în timp ce dormim se măreşte producţia de proteine (fără de care nu sunt posibile creşterea şi dezvoltarea armonioasă) şi are loc reglarea temperaturii.

Deprivarea egal frecvenţă mai mare a infecţiilor

Studiile arată şi că în momentul în care oamenii dorm sunt îmbunătăţite funcţiile imune - deprivarea de somn având drept consecinţă o frecvenţă mai mare a infecţiilor. „Există o legătură între somn şi infecţii, dar şi între acesta, imunitate şi boli inflamatorii. Un alt motiv important pentru respectarea timpilor de somn constă în reglarea memoriei, a stărilor emoţionale şi a comportamentelor sociale. De aceea avem nevoie de laboratoare de somnologie pediatrică. Aici nu este vorba doar despre o problemă medicală, ci şi despre lifestyle”, a subliniat doctor Mihaela Oros cu ocazia Zilei Mondiale a Somnului (14 martie). Potrivit acesteia, este important să vă asiguraţi că micuţii dumneavoastră dorm suficient şi bine: „Calitatea somnului la copii poate fi măsurată în funcţie de faţa zâmbitoare, de starea de bună dispoziţie şi de energia pe care o au cei mici. Dacă sunt obosiţi pot apărea probleme de dezvoltare sau de comportament”.

Sforăitul şi trezirile frecvente, semn de anormalitate

Plânsul copiilor în timpul somnului sau trezirile din somn în mijlocul nopţii sunt printre cele mai frecvente nemulţumiri ale părinţilor atunci când intră în cabinetul pediatrului sau al altor specialişti în sănătatea copiilor. Alteori, părinţii se plâng că micuţul lor e îmbufnat dimineaţa, adoarme în timpul orelor la şcoală, uneori au senzaţia că nu mai respiră în somn, se zvârcoleşte în tot patul, sforăie... Alte situaţii reclamate frecvent sunt: trezitul des pe parcursul nopţii, copii care obişnuiau să se păstreze uscaţi în timpul nopţii încep să ude patul, şi multe altele. Iată însă ce ar trebui să ne îngrijoreze cu adevărat: „Lipsa unui somn sănătos şi odihnitor se manifestă noaptea prin sforăit, somn agitat, treziri frecvente, coşmaruri, enurezis, transpiraţii, iar pe parcursul zilei apar somnolenţă - copiii adorm în timpul orelor la şcoală -, cefalee matinală, apetit scăzut, tulburări de concentrare şi de memorie, iritabilitate, hiperactivitate”, ne-a mai spus doctor Oros, singurul medic pediatru cu competenţă în somnologie.

„Sunt importante cantitatea şi calitatea somnului”

Tulburările de somn sunt importante prin prisma consecinţelor pe care le au asupra fiziologiei şi funcţionării adecvate. Deşi unele probleme de somn sunt trecătoare şi autolimitate, percepţia că tulburările „vor fi depăşite” a fost infirmată de numeroase studii. „Netratate, pe termen lung, problemele de somn pot fi asociate cu alte probleme grave de sănătate, precum diabetul, obezitatea, depresia, anxietatea, tulburări neurocomportamentale sau boli cardiovasculare... De aceea sunt importante cantitatea somnului şi calitatea, adică să fie neîntrerupt”, a mai subliniat specialista. „La vârsta adultă, pe lângă aceste probleme trebuie amintit şi că lipsa unui somn bun creşte vulnerabilitatea pentru accidente rutiere. Există foarte multe statistici în acest sens”, a subliniat şi medicul Oana Deleanu, preşedintele Secţiunii de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă.

„20% dintre micuţi suferă de apnee”

Atât adulţii, cât şi copiii care sforăie trebuie investigaţi, pentru că sforăitul poate fi un simptom pentru un sindrom foarte sever - Sindromul de Apnee în Somn de tip Obstructiv (SASO). Acesta apare la 4% dintre adulţi şi la 1%-4% dintre copii.

Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv constă din întreruperi repetate ale respiraţiei în timpul somnului. Aceste opriri ale respiraţiei pot determina scăderea oxigenului în sânge, ceea ce va solicita foarte mult inima şi creierul, şi poate duce în final la probleme foarte serioase. „Deoarece copiii nu este normal să sforăie tare în fiecare noapte, părinţii trebuie să consulte un medic specialist în această privinţă. Părinţii care au nelămuriri pot afla mai multe detalii de pe site-ul somn-copii.ro. Cât despre statistici, se ştie că 10% dintre copii sforăie, 20% dintre aceştia suferă de apnee în somn, iar 15% adorm în timpul orelor de şcoală”, a adăugat reprezentanta Asociaţiei pentru Tulburările de Somn la Copii şi Adolescenţi.

Nu ezitaţi să vă adresaţi medicului!

Afectarea somnului este cu atât mai evidentă şi importantă la micuţii cu astm, unde raportarea problemelor de somn a fost mai frecventă la cei cu părinţi fumători. Un studiu recent (Pediatrics) în care părinţii au raportat expunerea în casă a acestor copii la fumul de la cel puţin cinci ţigări pe zi a evidenţiat dificultăţi de adormire, parasomnii, tulburări de respiraţie şi somnolenţă excesivă în timpul zilei. Dacă întâmpinaţi greutăţi în a găsi soluţii pentru problemele de somn ale copiilor, trebuie să vă adresaţi neapărat medicului.

• În funcţie de fiecare etapă de vârstă, experţii în domeniu recomandă următoarele perioade pentru somn: sugari (3 până la 11 luni): 14 până la 15 ore, antepreşcolari: 12 până la 14 ore, preşcolari: 11 până la 13 ore, şcolari: 10 până la 11 ore

10 reguli pentru un somn bun la copii

1. Păstraţi un program regulat al somnului pentru ora de culcare şi ora de trezire.

2. Fiţi consecvenţi în aplicarea rutinei de somn! În primii ani ai vieţii, o poveste şi mai târziu o activitate relaxantă vor încuraja un somn bun.

3. Încurajaţi copiii să adoarmă singuri, în patul lor, încă de la început.

4. Urmaţi o rutină de somn consecventă. Rezervaţi-vă 10-30 de minute pentru a pregăti copiii de somn în fiecare seară.

5. Creaţi un cadru relaxant pentru ora de culcare.

6. Interacţionaţi cu copiii dumneavoastră la ora de culcare. Nu lăsaţi televizorul, computerul sau jocurile video să vă înlocuiască.

7. Feriţi-i pe micuţi de programele tv, filmele şi jocurile video care nu sunt adecvate vârstei lor.

8. Nu lăsaţi copiii să adoarmă în timp ce sunt ţinuţi în braţe, legănaţi, hrăniţi cu biberonul sau alăptaţi.

9. Nu permiteţi să consume la ora de culcare alimente sau băuturi ce conţin cofeină, acestea incluzând ciocolată şi sucuri. Încercaţi să nu le administraţi la ora de culcare medicamente ce conţin stimulente. Acestea includ medicamente pentru tuse şi decongestionante.

10. Urmaţi şi dumneavoastră propriile reguli în ceea ce priveşte somnul. Încercaţi să aveţi un somn odihnitor, pentru a putea funcţiona optim în timpul zilei.

Add comment


Security code
Refresh

promo bf 1