Main menu

header

473 18 2de Mihaela Zamfirache

Capriciile alimentare ale copiilor (mănâncă prea puțin sau prea mult, refuză alimentele noi, sar peste mese) devin motiv de stres pentru mulți părinți, care, din dorința de a le asigura o nutriție echilibrată, încep să-i șantajeze emoțional. Total greșit! Dacă aveți o astfel de problemă, tot ceea ce trebuie să faceți este să vă înarmați cu răbdare și să puneți în practică următoarele sfaturi.

Prin refuzul hranei, își manifestă independența

De obicei, copiii care fac mofturi în privința alimentației sunt cei cu vârsta cuprinsă între 2 și 6 ani, iar specialiștii spun că astfel de obiceiuri reprezintă, de fapt, încercarea acestora de a-și manifesta independența și fac parte dintr-o etapă normală de dezvoltare. De asemenea, în perioada preșcolară, apetitul copiilor poate fi modest, ei fiind mai interesați de a descoperi lumea înconjurătoare decât de a se hrăni corespunzător. De aceea este important să-i atrageți cu preparate culinare cât mai aromate, mai diverse și mai aspectuoase. Nu-i forțați să mănânce un aliment pe care nu îl doresc și nu le oferiți produse cu conținut bogat în zahăr cu mai puțin de o oră înainte de masă. Faptul că refuză să mănânce la un moment dat nu este un capăt de lume, atunci când i se va face foame va cere singur de mâncare și va fi dispus să mănânce chiar mai mult. Dacă „sare” peste o masă, oferiți-i o gustare (un fruct sau un iaurt).

Gătiți diferit alimentele pe care nu le acceptă!

Unii copii sunt reticenți când văd mâncăruri noi în farfurie, așa că nu vă așteptați la minuni atunci când faceți schimbări în dieta lor. Obiceiurile „de masă” ale copiilor se modifică în timp, iar un aliment care nu le place la început poate fi ulterior integrat în dieta zilnică. Totul este să aveți răbdare și să nu îl obligați să accepte produsul dacă nu se simte pregătit. Cel mai inteligent mod de a insista este de a-i oferi alimentul respectiv în cadrul mai multor mese (de preferat, gătit în forme diferite), alături de alimente cu care copilul este deja familiarizat. Micuțul ajunge să se obișnuiască până la urmă cu el și va fi curios să-l testeze (specialiștii spun să încercați de cel puțin 15 ori până când un aliment este acceptat de copil). Există însă și situații în care refuzul micuțului de a accepta un aliment este generat de o atitudine asemănătoare a unui adult din familie, așa că nu uitați să-i oferiți propriul exemplu atunci când îi recomandați un preparat nou.

Numărul caloriilor trebuie adaptat vârstei

În timp ce unii părinți își imploră copiii să mănânce, alții se miră ce să mai facă pentru a le „tăia” apetitul micilor lor gurmanzi. Din păcate, copiii ajung în această situație tot din vina părinților, care le oferă sucuri dimineața, la prânz și seara, snacks-uri în loc de mâncare și porții duble atunci când îi așază la masă. În acest caz, primul lucru pe care trebuie să-l faceți este să-i schimbați stilul de viață. Oferiți-i micul dejun între orele 6:00 şi 10:00 și aveți grijă ca, în proporție de 20%, acesta să fie acoperit cu hidrați de carbon (pâine, cereale, paste) și să conțină 30% din necesarul caloric recomandat vârstei copilului. În medie, preșcolarii au nevoie de 1.000 de calorii pe zi, elevii din școala elementară - de 1.400, cei din gimnaziu - de 1.600, liceenii - până la 2.500 de calorii. Cantitatea variază în funcție de cât efort fizic face copilul, dar și de cât de dezvoltat este. De asemenea, nu renunţați la glucide (pâine, mălai, orez etc.), pentru că sunt adevărate surse de energie.

Strategii cu rezultate garantate

Ca să-și mențină ridicat nivelul de energie, copiii trebuie să aibă în mod constant trei mese pe zi și două gustări. De asemenea, pentru alimentația unui copil în creștere, calitatea este cea care contează, nu cantitatea. Oferiți-i porții mici de produse hrănitoare pe farfurie (puțină carne, câteva legume, o bucată de brânză, un suc natural și proaspăt de fructe) și lăsați-l pe el să aleagă. La fel de important este să-i limitați consumul de lichide cu o oră înainte de masă și să-i oferiți fructe în loc de ciocolată sau alte dulciuri procesate. Studiile au mai arătat că 40% dintre copiii care sunt implicați în procesul de gătit sunt mai dispuși să încerce mâncarea preparată fără să facă nazuri.

Într-o săptămână, copilul trebuie să mănânce două porţii de proteine (pui, fasole), patru porţii de fructe, patru porţii de legume, trei porţii de lactate, o porţie de cereale şi trei linguri cu ulei vegetal (de măsline)

Add comment


Security code
Refresh