Main menu

header

de Claudia Stan

Cenuşoara sau guşa găinii este una dintre plantele medicinale folosite pentru tratarea tulburărilor pulmonare. Solurile umede şi pietroase sunt preferatele cenuşoarei. Planta medicinală îşi face apariţia o dată cu venirea primăverii, împânzind dealurile şi câmpiile Europei cu frunzele sale galbene.

Îmblânzeşte tusea rebelă
Bronşita, laringita şi faringita se pot trata cu eficienţă cu infuzie din guşa găinii. Pentru aceasta se iau trei linguriţe pline cu frunze şi flori uscate din plantă şi se adaugă la o cană cu apă fierbinte. Dacă nu o puteţi bea simplă, este indicat să o îndulciţi cu miere de albine. Beţi trei căni pe zi, cât infuzia este caldă. Datorită proprietăţilor sale expectorante şi antiinflamatoare, îmblânzeşte tusea rebelă şi răguşeala chinuitoare. De asemenea, se utilizează cu succes şi în tratamentul tuberculozei, fiind un ajutor de nepreţuit.

Salată… pentru plămâni
În luna mai, cenuşoarei îi apar frunzele verzi şi alb argintii, ce sunt bogate în vitamina C. Acestea se culeg şi se toacă mărunt, după care se pun în salata verde (ca adaos) sau ca verdeaţă pentru supă. În plus, le puteţi folosi şi pentru uz extern, aplicându-le pe piept preţ de 30 de minute. Rezultatele sunt uimitoare în vindecarea bolilor grave de plămâni şi ale leziunilor ţesuturilor (cu umflături vinete). Această metodă reprezintă o tradiţie în medicina naturistă.

Adio ulcer!
Pentru a scăpare de durerile cauzate de gastrită sau de ulcer, dar şi pentru a le vindeca apelaţi cu încredere la guşa găinii. Se recomandă prepararea unei infuzii dintr-o lingură plină cu frunzele şi florile plantei şi 500 ml de apă clocotită. După ce vaporii se emană, acoperiţi-vă capul cu un prosop şi inspiraţi de câteva ori. Repetaţi procedeul de cel puţin trei ori pe zi, însă, după ce faceţi inhalaţia, nu ieşiţi afară din casă cel puţin o jumătate de oră. Mai mult, vaporii sunt de ajutor şi în insuficienţele respiratorii sau pentru… sforăituri. Totodată, după inhalaţie, infuzia poate fi folosită ca o baie pentru picioare, având rolul de a le desumfla după o zi obositoare.

 

Sirop antifumat!

Într-o oală de lut se introduc alternativ un strat de frunze din plată şi unul cu zahăr. Se aşază astfel până la umplerea vasului. Se leagă vasul cu două straturi de celofan şi se aşază vasul în grădină, într-o gaură făcută în pământ. Se pune o scândură deasupra şi se acoperă cu pământ. După opt săptămâni se dezgroapă borcanul, iar amestecul obţinut se ţine la foc mic, până ce dă în clocot. Se bea zilnic câte o linguriţă dimineaţa şi una seara şi este recomandat astmaticilor şi fumătorilor înrăiţi.