Main menu

header

cotnari wide

643 7 3de Roxana Istudor şi Sorin Dumitrescu

Plantă aromatică binecunoscută și în România, maghiranul are, de asemenea, și nenumărate proprietăți medicinale, utilizate prin tradiție.

Excelent sedativ

Frunzele tinere şi florile de maghiran sunt bogate în uleiuri volatile, acizi graşi, substanţe flavonoide, vitaminele A, C, fier, calciu şi substanţe cu efect antiinflamator. Ca urmare, utilizarea plantei în anumite afecțiuni generează beneficii însemnate, maghiranul fiind sedativ, antiseptic, antispastic şi carminativ. De pildă, planta ajută la eliminarea secreţiilor bronhice. Uleiurile volatile şi fenilpropanoida acţionează rapid asupra bronhiilor, îndepărtând secreţiile în exces şi grăbind dezinflamarea acestora. Preparatele cu maghiran sunt eficiente în cazuri de bronşită, sinuzită, viroze respiratorii şi alte afecţiuni ale plămânilor. Se poate folosi infuzia, obținută prin turnarea a 250 ml apă clocotită peste o lingură cu plantă uscată (frunze, tulpini şi flori). Vasul se acoperă şi se lăsă la infuzat pentru 10-15 minute. Apoi se strecoară şi se pune la răcorit.

Expulzează gazele intestinale

Ceaiurile de maghiran sunt indicate ca bune diuretice, având efecte deosebite în afecţiunile gastrointestinale. Tinctura de maghiran este eficientă în cazurile de indigestie, crampe abdominale şi alte afecţiuni ale intestinelor. Planta este un remediu potrivit în stările de greaţă și, de asemenea, ajută la expulzarea gazelor intestinale. Substanţele flavonoide ajută la neutralizarea radicalilor liberi şi favorizează eliminarea toxinelor la nivelul intestinului gros. Tinctura de maghiran se prepară astfel: se amestecă 50 g părți uscate ale plantei cu 200 ml alcool alimentar. Preparatul se agită bine şi se lasă la macerat pentru două săptămâni. La final se strecoară şi se depozitează în sticle sterile. Se consumă 25-30 de picături diluate în apă, înainte de masă. Este un excelent detoxifiant, fiind ușor metabolizat de organism.

Linişteşte contracţiile musculare

Maghiranul este cunoscut din timpuri străvechi ca un aliat al sistemului nervos, pe care îl relaxează. Mai mult, terpinenul, compus chimic complex ce se găseşte din plin în uleiul volatil din maghiran, acţionează și asupra producţiei de hormoni. Planta susține sintetizarea serotoninei, „hormonul fericirii”, care ajută la obţinerea unei echilibrări nervoase. Uleiul de maghiran poate fi achiziţionat din magazinele naturiste, fiind, de altfel, și unul dintre cele mai parfumate şi mai aromate dintre uleiurile terapeutice. Pe lângă efectele asupra stărilor nervoase, ajută și extern, calmând diverse dureri, cum sunt cele musculare, menstruale sau cele provocate de reumatism. De altfel, uleiul cu extracte de măghiran era utilizat încă din cele mai vechi timpuri şi de sportivii greci care participau la Olimpiade, pentru calmarea crampelor musculare generate de efortul intens.

Preparatele terapeutice cu maghiran nu sunt indicate în perioada de sarcină şi de alăptare, nici în cazul celor care suferă de oscilaţii de tensiune arterială, care au avut atac vascular cerebral sau care au febră