de Mariana Borloveanu
Încă din preistorie, hreanul (Armoracia rusticana) făcea parte din leacurile de preț ale vracilor. Despre această miraculoasă plantă tămăduitoare nu s-a știut cu certitudine niciodată dacă este sălbatică sau domestică. De la Maica Gabriela de la Mănăstirea Polovragi am aflat rețete naturiste inedite, precum sucul, terciul sau siropul de hrean, al căror conținut benefic se datorează vitaminelor și mineralelor din planta de hrean. Toate acestea se află înmagazinate în rădăcina extrem de iute, dar și foarte aromată, care este eficientă mai ales în tratarea afecțiunilor de natură infecțioasă, aceasta având un puternic efect antibiotic și calmant.
Sucul, recomandat în infecții renale
Sucul de hrean este doar una dintre variantele de tratament, care au ca bază această plantă iute. Pentru tratarea cu hrean a multor afecțiuni ale organismului se poate folosi hreanul macerat, hreanul uscat, vinul tonic cu hrean, salata de hrean, iar pentru tratamentele externe, cataplasmele cu hrean proaspăt. În multitudinea de boli, pentru care vindecarea stă în puterea acestei plante, se încadrează și anemia și infecțiile. Anemia cauzată de carențe de vitamine și minerale, creează mari probleme, indiferent de vârstă. Hreanul conţine mici cantităţi de fier, dar cel mai important rol al său este optimizarea digestiei şi a metabolismului. Astfel, fierul, prezent în celelalte alimente, poate fi ușor asimilat de către organism. Dacă la adulți aceste probleme se rezolvă prin consumarea a două-trei salate de hrean pe zi, la copiii se recomandă ca în salata de hrean să se adauge câteva linguri cu morcov, sfeclă roșie sau măr. Aceasta va duce la sporirea poftei de mâncare, dar și la ținerea la distanță a virozelor și a altor bacterii. Infecţiile renale și polipii uretrali, pot fi tratați cu suc de hrean proaspăt, care are proprietatea de a omorî bacteriile din rinichi sau din vezica urinară. Sucul de hrean se obține prin simpla presare a acestuia, manual sau cu ajutorul unui aparat electric, și se administrează zilnic (50 ml suc, de trei ori pe zi), în combinație cu apă sau cu ceai. Tratamentul se face pe stomacul gol, în cure de trei luni, urmate de o lună pauză. În tot acest timp, se va ţine un regim alimentar alcalin, cu foarte multe zarzavaturi şi legume verzi şi cu cât mai puţine proteine animale. Consumul regulat de hrean, mai ales după ora 15:00-16:00, este un foarte bun diuretic, tratând cu succes persoanele care au mâinile sau picioarele umflate din cauza retenţiei de apă.
Terciul cald este antitusiv și expectorant
Tusea generată de afecțiunile bronșitice sau astmatice și chiar tusea tabagică, poate ceda la tratamentul pe care maica Gabriela mi l-a destăinuit de curând. Un fel de terci cald, înfășurat într-o pânză și ținut pe piept (după reguli stricte), va înlătura orice formă de tuse. Pentru aceasta, aveţi nevoie de o rădăcină proaspătă de hrean (aproximativ 300 g), pe care o daţi pe răzătoarea clasică și o așezaţi într-un bol. Peste hreanul ras, adăugaţi imediat o cană cu tărâțe de grâu, o cană cu mălai măcinat ceva mai mare (dacă se poate, la o moară de țară) și o lingură cu sare grunjoasă. Peste acestea, turnaţi o jumătate de litru de lapte dulce, fiert, și amestecaţi până la omogenizarea completă. Se amestecă totul ca o mămăligă tare, se lasă să se răcorească aproximativ zece minute, după care se aplică pe piept, împachetat într-o cârpă grosuță de bumbac, astfel încât să nu ardă pielea. Aceasta se ține pe locul afectat timp de o oră (nici mai mult, nici mai puțin), după care se înlătură imediat (obligatoriu!) și se stă la căldură, dacă se poate, chiar cu o vestă peste pijama. Dimineața, surprinzător, prima haină care acoperă pielea va fi îmbibată în apă, semn că terciul respectiv a tras tot ceea ce era rău, degajând respirația și calmând accesele de tuse. Acest leac se aplică trei seri la rând, fiind recomandat pentru calmarea tusei, dar și pentru alte afecțiuni ale bronhiilor. Pentru aceeaşi afecțiune, se poate administra și sirop de hrean, câte o linguriță, de trei ori pe zi. Acesta va acționa la nivelul gâtului, dar și al arborelui bronșic. În completarea tratamentului cu sirop, se pot lua trei lingurițe cu hrean proaspăt ras, sub forma unor salate. Tusea dispare în câteva zile, iar respirația se îmbunătățește, datorită efectelor antibiotice puternice, dar și a celor bronhodilatatoare și expectorante ale hreanului.
Siropul, „pansament” pentru leziunile bronșice
Indiferent de forma sub care este administrat, hreanul ajută foarte mult în tratarea astmului, a bronșitei cronice, dar și a altor afecțiuni ale căilor respiratorii. Siropul de hrean dilată căile respiratorii, ușurând astfel respirația chinuitoare, generată de astm sau diverse forme de bronșită, fie cronice, fie mai ușoare. Pentru obținerea acestuia, este nevoie de o rădăcină de hrean, de mărime medie, care se spală bine sub jet de apă, apoi se curăță și se dă prin răzătoarea mică. Peste hreanul ras, se adaugă cinci linguri cu miere, după care se lasă la macerat timp de o oră. Se strecoară apoi totul printr-un tifon, presându-se până la strecurarea completă a conținutului. Acest sirop crud se lasă deoparte, în timp ce resturile rămase în tifon se pun într-un vas și se toarnă apă rece peste ele, până la acoperirea completă. Amestecul se fierbe timp de zece minute, după care se strecoară tot prin presare și se lasă să se răcească. După aproximativ o jumătate de oră, se toarnă peste siropul crud, amestecându-se până la omogenizarea completă. Pentru calmarea tusei, cât și pentru ușurarea respirației, siropul de hrean se administrează atât cât este nevoie, dar pentru vindecarea completă a leziunilor formate pe bronhii, este nevoie de continuarea tratamentului timp de două săptămâni, câte o lingură, cu o oră înainte sau după mesele principale.
Stopează evoluţia neoplasmelor
După topirea zăpezii, primele frunze verzi care se ivesc deasupra pământului îmbibat de apă, sunt cele ale hreanului. Această forță vitală a plantei, face ca rădăcina de hrean să aibă efecte pe măsură, indiferent sub ce formă este consumată. Efectele antitumorale ale hreanului se datorează conținutului de glucozinolați (componente naturale ale plantelor iuți), care înlătură toate bacteriile dăunătoare, efectul lor fiind mai puternic chiar decât antibioticele de sinteză. Maica Fevronia de la Mănăstirea Polovragi, spunea că: „Proprietățile citostatice foarte puternice ale glucozinolaților conținuți de rădăcina de hrean determină tratarea cu succes a cancerelor de piele, de stomac și de plămâni. În situația în care formațiunile tumorale sunt deja localizate, administrarea hreanului va duce la încetinirea procesului evolutiv al bolii neoplazice”.