de Roxana Istudor şi Flori Pintea
Condiment din familia remarcabilă a cruciferelor, hreanul este un condiment apreciat și, totodată, un aliat al organismului, care stă alături de sănătatea oamenilor de mii de ani.
Inhibă proliferarea celulelor canceroase
Egiptenii consumau hrean acum 3.500 de ani, grecii antici îl considerau leacul tuturor relelor şi spuneau că greutatea acestui condiment merită plătită cu aur. Originar din zona geografică a bazinului Mediteranei, hreanul s-a răspândit în Europa şi Asia în vremea Renaşterii. Astăzi este considerat o preţioasă plantă de cultură și nu lipsește din lista celor mai redutabili vindecători naturali. Hreanul conţine o cantitate mare de sinigrină, un compus din clasa glucozinolaților, regăsit şi în varză, conopidă şi alte legume din această familie, cunoscut pentru multiplele sale beneficii. O serie de studii au confirmat faptul că unele dintre substanţele conţinute de acest condiment au efect anticancer - glucozinolații și izotiocianații din rădăcina de hrean pot inhiba proliferarea celulelor canceroase, în special în cancerele de colon, plămâni, pancreas şi stomac. Prin tradiție, hreanul este un aliat dovedit în timp al sănătății căilor respiratorii, condimentul fiind util în cazuri de răceală sau gripă. În același timp, un studiu clinic a constatat că un supliment cu 80 mg rădăcină de hrean uscată a fost la fel de eficient ca un antibiotic în tratarea infecțiilor acute ale sinusurilor și a bronșitei voluntarilor care au participat la cercetare.
Combate stresul oxidativ
Deși hreanul este de obicei consumat în cantități mici, o porție tipică aduce organismului minerale și compuși vegetali importanți. O lingură cu condiment preparat conține proteine, carbohidrați, fibre, calciu, potasiu, magneziu, acid folic. În plus, această legumă deosebită este bogată într-o varietate de compuși vegetali sănătoși. Ca urmare, hreanul poate acționa ca antioxidant, având capacitatea de a combate efectele radicalilor liberi, ceea ce are ca urmare alungarea stresului oxidativ al organismului, responsabil pentru instalarea unor boli grave. De asemenea, condimentul are proprietăţi antibacteriene dovedite, pe primul plan fiind sucul eliberat la tăierea rădăcinilor, respectiv izotiocianatul de alil, acesta fiind activ împotriva unor bacterii periculoase, inclusiv E.coli, H.pylori și Salmonella. Acesta este unul dintre motivele pentru care hreanul are capacităţi de conservare foarte bune, fiind un adaos în preparatele conservate prin metode tradiţionale. Totodată, potrivit rezultatelor unui studiu pe eprubetă, izotiocianații extrași din rădăcina de hrean au demonstrat proprietatea de a elimina șase tipuri de bacterii orale.
Sos de hrean cu smântână
Ingrediente: 100 g hrean ras, 200 ml smântână dulce pentru gătit, sare după gust, 1 liguriță rasă cu zahăr pudră, suc de lămâie.
Mod de preparare: se mixează bine smântâna cu sarea şi zahărul. Se adaugă hreanul şi se amestecă ușor, se potrivește de sare şi se toarnă câteva picături de lămâie, pentru a spori aciditatea. Se serveşte imediat.