de Eugenia Golub

Cunoscute şi ca pătlăgele vinete, aceste legume sunt originare din partea de est a Indiei, unde se cultivă încă din vremuri străvechi. Pe continentul nostru au fost aduse în secolul al XVIII-lea şi apoi s-au răspândit rapid, la început în Italia, Grecia, Spania, iar apoi şi în ţara noastră, după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Importantă sursă de minerale
Vinetele reprezintă o reală sursă de vitamine şi minerale pentru organism. Pe lângă conţinutul foarte ridicat de apă (93%), ele sunt şi o sursă de potasiu, substanţă necesară pentru stimularea inimii, magneziu pentru combaterea stresului, calciu pentru sistemul osos şi vitaminele A şi C pentru sistemul imunitar.

Micşorează valoarea colesterolului
De-a lungul timpului, vânăta şi-a dovedit efectele benefice în combaterea stresului, a insomniei şi a stărilor de nervozitate. Este indicată celor care suferă de boli digestive, iar fibrele conţinute influenţează metabolismul, având ca rezultat scăderea nivelului de colesterol din sânge.
Conform studiilor recente, vinetele se plasează pe locul al doilea, după varză, în prevenirea cancerului. De asemenea, previn bolile cardiovasculare şi întârzie procesul de îmbătrânire.

Bune în curele de slăbire
Aceste legume sunt apreciate chiar şi în curele de slăbire - mulţi nutriţionişti au început să le recomande, deoarece detoxifică organismul şi duc la pierderea greutăţii în exces. Datorită conţinutului mare de apă şi fibre, dar şi a numărului scăzut de calorii (20 la 100 de grame), vinetele calmează atât foamea, cât şi setea şi reprezintă un aliment care trebuie consumat, mai ales în zilele caniculare.
Şi frunzele au efecte benefice, fiind folosite în terapii naturiste, pentru calmarea arsurilor solare, a abceselor şi a hemoroizilor. Sucul obţinut este indicat şi pentru curăţarea ficatului şi a pancreasului.