de Adela Stăncescu

Comestibil sau sălbatic, castanul are o importantă contribuţie în tratarea mai multor boli, unele chiar grave. Fructele, seminţele şi frunzele acestuia sunt bogate în vitamine şi minerale, fiind indicate în special copiilor, bătrânilor şi persoanelor anemice.

Cele comestibile au efect revitalizant
Castanul dulce, numit şi comestibil, creşte în România, dar şi în alte regiuni ale Europei, în livezi şi la marginea sau chiar în mijlocul pădurii. Este cunoscut încă de pe vremea Romei antice, dar a început să fie cultivat mai târziu, în Evul Mediu.
Înainte de apariţia cartofului pe continentul nostru, castanele erau hrana de bază pentru populaţia din unele provincii din sudul continentului, însă erau utilizate şi în scop medical. În medicina empirică, degerăturile la mâini şi la picioare se tratau cu zeama în care fierbeau aceste fructe gustoase.
Castanele se coc în octombrie şi sunt bogate în vitamine şi în minerale. Au o compoziţie asemănătoare grâului şi sunt o sursă importantă de hidraţi de carbon, de lecitină şi de vitamina C, dar şi de protide, lipide, calciu, mangan, zinc şi potasiu. Ele sunt de real ajutor şi persoanelor cu astenie fizică şi intelectuală, convalescenţilor, sportivilor şi anemicilor.
Castanele comestibile se consumă fierte, sub formă de piure, dar şi coapte (sunt un antiseptic pentru tubul digestiv). Chiar dacă este prelucrat termic, piureul (preparat precum cel de cartofi) păstrează în mare parte vitaminele fructului proaspăt.

Indicate în cazul degerăturilor
Fructele mai sunt recomandate în cazul problemelor cardiovasculare sau renale, al afecţiunilor venoase sau arteriale, a varicelor şi hemoroizilor, dar şi al depresiilor. Potasiul pe care-l conţin ajută inima, venele şi arterele, iar fierul contribuie la refacerea sângelui. Astfel, o farfurie cu piure de castane dulci, îndulcit cu miere, înainte de micul dejun şi de cină, timp de câteva săptămâni, este un remediu bun pentru tratarea hemoroizilor şi a varicelor. Extractul din muguri de castan comestibil este drenor venos şi limfatic, în principal la nivelul membrelor inferioare, fiind folosit pentru tulburări trofice cutanate, edeme, probleme circulatorii venoase, de menopauză, celulită, colită şi rectocolită ulceroasă. Se iau câte 25-50 de picături, în puţină apă, de trei ori pe zi.
Prin conţinutul de sulf şi fosfor, castanele dulci ajută la dezinfecţie şi la refacerea oaselor, iar magneziul are un rol important în sănătatea sistemului osos.
În cazul degerăturilor sau durerilor reumatice ce se agravează la frig, este indicat un decoct realizat din trei-patru castane comestibile mărunţite la o cană cu apă. Se fierb cinci minute, se acoperă timp de 15-20 de minute şi se aplică timp de 15 minute pe locurile afectate sau se fac băi locale.

Specia sălbatică, aliat contra reumatismului
Originar din nordul Asiei, India şi Caucaz, castanul sălbatic (porcesc) s-a extins în toată Europa. La noi se găseşte la marginea pădurilor, dar este cultivat şi în parcuri şi grădini, ca arbore ornamental. În medicina populară, fructele fierte în apă pentru baie se foloseau pentru reumatism. Iar floarea arborelui se adăuga în petrol pentru a se face frecţii.
Datorită conţinutului bogat în vitamine, minerale şi aminoacizi, castanele sălbatice sunt consumate astăzi în diferite meniuri, fiind foarte bune pentru astenia fizică şi psihică. Seminţele conţin amidon, grăsimi, albumine, flavonoide, vitamine din grupul B, C, K şi D-catecol, iar scoarţa are în compoziţie celuloză şi substanţe minerale.

Sâmburii alină hernia de disc şi sciatica
Rezultate bune au fost obţinute de sâmburii de castan sălbatic în tratamentele pentru hernie de disc, spondiloză, sciatică şi sechele după fracturi. Aceştia sunt indicaţi şi pentru plăgi infectate şi sindroame febrile.
Ca şi castanele dulci, şi cele sălbatice sunt eficiente în tulburările circulatorii periferice (varice, ulcere varicoase), cresc rezistenţa pereţilor vasculari şi scad permeabilitatea vasculară. Se pot folosi şi în tratarea bolii Parkinson, a accidentelor cerebrale şi a afecţiunilor prostatei.
Pentru fragilitatea capilară se recomandă extractul din muguri de castan sălbatic, ce este vasoprotector şi decongestionant, fiind bun şi pentru hemoroizi sângerânzi, degerături şi insuficienţă respiratorie. Se iau câte 2-5 ml în puţină apă, de trei ori pe zi.
Pentru toate aceste afecţiuni se poate folosi şi infuzia, preparată din două linguriţe cu frunze şi fructe uscate la o cană cu apă clocotită. Se lasă 15 minute şi se bea de trei ori pe zi. Se poate întrebuinţa şi sub formă de băi şi cataplasme. Tot pentru uz extern, este eficient şi unguentul, obţinut astfel: se fierb castanele după ce au fost curăţate de coajă, se pasează până se obţine o pastă şi apoi se adaugă orice grăsime în proporţie egală cu amestecul obţinut.

Ponturi!
- Infuzia din frunzele castanului comestibil este folosită pentru tratarea bronşitelor, iar decoctul din scoarţă de castan sălbatic scade temperatura.
- Extractul de castan sălbatic este benefic în tratarea bolilor de ficat, dar şi a aterosclerozei şi diabetului.

Atenţie! Castanele comestibile sunt contraindicate obezilor şi bolnavilor de diabet.