de Gabriela Niculescu
Cu mai bine de 3.000 de ani în urmă, tratatele egiptene de medicină menţionau oţetul de mere şi cel de struguri ca fiind remedii universale. Se obţin foarte uşor, prin macerarea bucăţilor de mere sau a boabelor de struguri la care se adaugă miere şi alte plante aromate, în funcţie de remediul pe care vrem să-l obţinem. Se pot adăuga mentă, lavandă, cimbru, rozmarin, trandafir, tarhon şi altele şi vor rezulta oţeturi cu proprietăţi multiple. Nu doar egiptenii s-au bucurat de efectele lui, pentru că el apare menţionat şi în scrierile lui Hipocrate. Se pare că fructele macerate au proprietăţi curative demne de luat în seamă.
De mere: antimigrene
Pentru reglarea greutăţii corporale se bea în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, câte un pahar cu apă de izvor în care s-au adăugat două linguriţe cu oţet de mere. Apoi, după fiecare masă, se mai bea câte o jumătate de pahar cu apă amestecată cu o linguriţă cu oţet.
Problemele bilei se liniştesc cu o linguriţă sau două cu oţet de mere, luate cu 20-25 de minute înainte de fiecare masă. Cam acelaşi tratament are efect şi pentru aciditate, numai că de data aceasta oţetul trebuie diluat în apă. Dă rezultate şi în cazul migrenelor, în care se recomandă chiar inhalarea vaporilor de oţet. Reumatismul va dispărea şi el, treptat, în timpul acestor cure, care au un efect puternic de detoxificare a organismului. În cazul durerilor de gât se face din oră în oră gargară cu o soluţie din patru linguri cu oţet de mere la o cană cu apă. Atunci când răceala este într-o fază incipientă, acest tratament o poate face să regreseze.
De struguri: reglează glicemia
Oţetul de struguri topeşte cel mai eficient grăsimile. Odată ajuns în organism, acidul acetic conţinut de acesta inhibă acumulările de grăsime, precum şi steatoza hepatică (acumulările de lipide în ficat, ceea ce numim popular „ficatul gras”), care de multe ori vin „la pachet” cu colesterolul mărit. Acest oţet este utilizat în medicina tradiţionalistă pentru tratarea rănilor, hemoroizilor, pentru ameliorarea stărilor de leşin şi hipotensiune. În plus, cercetări recente arată că oţetul este eficient şi în controlul presiunii arteriale şi al nivelului de zahăr în sânge.
De mentă: scade febra
Puneţi crenguţe de mentă la macerat în oţet de mere. Obţineţi astfel cel mai indicat remediu pentru febră în cazurile de infecţii respiratorii, şi nu numai. Inhalaţiile cu acest oţet alungă starea de vlăguire produsă de răceală. Are efecte foarte bune şi în cazul durerilor de cap, al celor musculare şi în cazul reumatismului inflamator.
De levănţică: relaxant
Ca şi oţetul de mentă, cel de levănţică se obţine prin macerarea plantei în oţet de mere sau de struguri. Acest oţet înlătură teama fără motiv, dar şi agitaţia copiilor, şi vă ajută să scăpaţi de insomnie. Tot ce trebuie să faceţi este să inhalaţi un pic din vaporii pe care îi emană. Are capacitatea de a reface pielea afectată de arsuri şi dă rezultate excelente în cure interne pentru problemele bilei şi în cazul infecţiilor cu giardia.
De rozmarin: menţine tinereţea pielii
Rozmarinul macerat în oţet de mere conţine unul dintre secretele cosmeticienilor experimentaţi - menţine tinereţea şi supleţea pielii. Tot pentru uz extern, oţetul din rozmarin e de un real folos în masajul zonelor paralizate. Pentru uz intern, stimulează digestia şi ajută în tratamentul gastritelor hipoacide.
De salvie: dezinfectant şi revigorant
Salvia se macerează în oţet de mere sau de struguri timp de 124 de zile, lângă o sursă de căldură. Se obţine astfel un lichid excelent, care se foloseşte sub formă de gargară în tratamentul afecţiunilor respiratorii, şi pentru masaj în cazuri de paralizie, transpiraţii nocturne, tremurături. Este dezinfectant, revigorant şi antisudorific.
Balsamic: întăreşte sistemul imunitar
Oţetul balsamic are un proces de producere dificil, motiv pentru care nu se poate face în gospodărie. E considerat un adevărat elixir al bucătăriei mediteraneene. Dincolo de savoare, are o multitudine de beneficii pentru organism: întăreşte sistemul imunitar, previne îmbătrânirea, luptă cu osteoporoza, reglează tensiunea arterială, reduce colesterolul şi diminuează pofta de mâncare.
De praz: tratează bătăturile
Oţetul de praz îl obţineţi dintr-un praz mare, tăiat în bucăţi, peste care turnaţi 250 ml de oţet de mere sau de prune. În 24 de ore, lichidul obţinut e foarte bun pentru tratarea bătăturilor, a crăpăturilor şi a pielii întărite, care se cojesc după câteva zile de tratament.
De hrean: vindecă acneea
Se obţine din hrean ras peste care se adaugă oţet cât cuprinde şi se lasă la macerat timp de şase ore. E foarte bun pentru acnee şi vă scapă de răcelile rebele, prin inhalarea mirosului şi prin cataplasme în zona gâtului.
De trandafiri: calmează frisoanele
Oţetul de trandafiri se prepară din petale de trandafiri macerate în oţet de mere pădureţe şi are efect în cazuri de febră ridicată şi frisoane.
Ingrediente: 5 kg mere, 5 litri apă caldă, 500 g miere de albine şi 50 g de drojdie proaspătă.
Mod de preparare: se rad merele şi se pun cu tot cu cotoare într-un borcan de zece litri, se adaugă drojdia şi se toarnă apa călduţă (atenţie, să nu opăriţi drojdia), după care se pune într-un loc întunecos, dar cald (23-28°C), acoperit doar cu tifon. Se amestecă de două ori pe zi. După două săptămâni, când merele s-au macerat şi când miroase a oţet, se strecoară printr-un tifon şi se storc, iar zeama obţinută se toarnă în acelaşi borcan, spălat în prealabil. Peste zeamă se adaugă mierea de albine, se amestecă până se omogenizează şi se lasă iar la fermentat în loc călduros şi întunecat (se pune borcanul într-o cutie de carton, se acoperă cu tifon şi se poate ţine în bucătărie lângă calorifer), până se formează o peliculă foarte groasă deasupra, care este o ciupercă, şi care se îndepărtează când oţetul este limpede şi frumos. Până la acest moment nu se umblă la borcan. În final se toarnă oţetul în sticle cu capace şi se păstrează la rece. În acelaşi mod se prepară şi oţetul de struguri, cu specificaţia că puneţi în borcan doar boabele, fără codiţe.
- Oţetul de mere este bogat în acizi ce ajută la eliminarea depozitelor de grăsimi la suprafaţa pielii, echilibrează pH-ul pielii şi regenerează celulele.