- Cataplasmele cu infuzie concentrată din volbură (două linguri la cană) sunt excelente pentru tratarea abceselor, dar şi a furunculelor;
Cătina este una dintre plantele ce au efecte extraordinare asupra pielii. Boabele ei portocaliu-translucide secretă un ulei cu proprietăţi miraculoase. În primul rând, acest ulei gras, ce se extrage prin procedee industriale, disponibil în farmacii, este substanţa naturală cea mai bogată în vitamina E din lume.
Camforul este obţinut din răşina unui copac originar din sudul Chinei, înrudit cu arborele din care se obţine scorţişoara. Arborele de camfor este un adevărat fenomen: ajunge la vârste de peste două mii de ani, atinge cincizeci de metri înălţime, secretă substanţe antibiotice şi antimicrobiene atât de puternice, încât este practic invulnerabil la boli.
Sfecla roşie este nutritivă, energizantă, răcoritoare, antianemică, mineralizantă, hipotensoare, stimulatoare a activităţii ficatului. Frunzele sunt deosebit de bogate în vitamine, fiind o sursă sigură de calciu şi fier natural. De reţinut că prin fierbere se distrug o parte din principiile active, iar prin conservare în oţet de mere, sfecla roşie se îmbogăţeşte în vitamine prin procesul de fermentaţie.
Murele sunt fructele de toamnă de care ar trebui să profităm din plin, deoarece conţin foarte multe vitamine şi antioxidanţi. Pot fi folosite ca remedii în multe boli, de la dureri de cap până la hipertensiune arterială. Recent, cercetătorii britanici au realizat un studiu din care reiese că murele au rezultate bune în tratarea cancerului de plămâni. Fructele de mur conţin apă (84%), acid izocitric, succinic, oxalic şi malic, monoglucidă cianidică, zahăr, materii grase, proteine, tanin, flavone, un principiu colorant, săruri minerale, calciu, magneziu, fosfor, potasiu, însă diferă în funcţie de solul pe care au fost crescute. De asemenea, vitaminele A, B1, B2, B5, B6, C, E.
Vitamina K se găseşte în special în legumele cu frunze verzi, cum este salata, în lapte, iaurt, gălbenuşul de ou şi untura de peşte. Din păcate, vitamina K se asimilează foarte greu, într-o proporţie ce variază între 10% şi 80%, în funcţie de ponderea de lipide în alimentaţie.
Năsturelul este o plantă erbacee, perenă, întâlnită pe lângă izvoare, râuri, în locuri cu exces de umiditate, mlăştinoase, pe malul bălţilor, fiind folosită încă din antichitate în tratarea diverselor afecţiuni. Efectul tonic, depurativ şi vitaminizant al năsturelului este dat de conţinutul bogat în vitaminele A, B2, C, PP, heterozide, uleiuri eterice, săruri de fosfor, iod, calciu, fier.
În medicina populară românească, decoctul seminţelor de fenicul se dădea copiilor mici pentru afecţiunile abdominale. La origini este o plantă mediteraneană, cultivată la noi încă din vremea dacilor (a fost adusă din Grecia sau, după alte surse, chiar din Egiptul antic). Seminţele de fenicul au o aromă dulce, un efect de stimulare a digestiei şi a metabolismului blând, fiind probabil planta condimentară cea mai bine tolerată de organism. Poate fi administrată şi bolnavilor de gastrită, cu colonul iritabil sau care suferă de cancer localizat pe tubul digestiv.
- Cistita poate fi prevenită dacă beţi zilnic, timp de trei săptămâni, trei căni cu infuzie de sulfină (30 g la un litru de apă). Vă veţi dezinfecta căile urinare.
- Dacă apar răguşeală, dureri în gât şi febră este posibil să aveţi laringită. Maceratul de lemn-dulce (50 g rădăcină mărunţită ţinute într-un litru de apă caldă timp de 24 de ore) vă calmează durerile.
- În criza acută de bronşită cronică, mai ales dacă este însoţită de sufocări, infuzia de lumânărică diminuează mucozităţile şi calmează tusea. Beţi zilnic un litru de apă în care aţi pus o mână de plantă uscată, lăsaţi-o să se infuzeze timp de 15 minute şi consumaţi-o între mese.
Lichenii nu au organul vegetativ bine diferenţiat (vegetale taliforme), iar înmulţirea se realizează prin fragmentarea talului său, prin corpurile de fructificaţie ale ciupercii. Majoritatea au în constituţie o ascomicetă ca ciupercă şi o algă verde sau albastră, fiind simbiotice inferioare, formate din unirea unei ciuperci filamentoase cu o algă unicelulară.
Invadează şi secătuieşte solul de minerale (azot, fosfor, potasiu), este foarte prolific (o tufă poate produce până la 10.000 de seminţe) şi are, prin bogăţia de substanţe active, certe efecte terapeutice. Pirul, că despre el este vorba, reprezintă o adevărată „forţă a naturii”, deoarece străpunge tuberculii de cartofi, dar şi rădăcinile puternice ale copacilor. Chiar dacă este tăiat de plug sau discuri, din resturi de rizom răsare o nouă plantă.

