Main menu

header

499 25 1de Laura Zmaranda

Planeta Albastră suferă. Este o realitate confirmată de oamenii de ştiinţă, care atrag atenţia asupra faptului că este imperios un control raţional al exploatării bogăţiilor Terrei. Altfel, riscăm ca moştenirea pe care o vom dărui generaţiilor viitoare să fie doar un pământ sterp. Este o profeţie cu iz apocaliptic, susţinută însă de dovezi scriptice. Potrivit statisticilor, doar în ţara noastră se defrişează în fiecare oră 11,3 hectare de pădure. Organizaţia Mondială a Sănătăţii susține că, din cauza poluării, mor anual 7 milioane de oameni, acest număr fiind în continuă creştere. Într-adevăr, planeta noastră suferă. Şi totuşi există speranţă. „De unde rupem o floare, să sădim două. De unde tăiem un copac, să plantăm o pădure”, este îndemnul domnului academician Ovidiu Bojor (medalion), mentorul şi iniţiatorul Concursului Naţional de Ecologie, a cărui primă ediţie a avut loc în 2001. Convingerea domniei sale este că una dintre misiunile primordiale pe care le avem de împlinit este să îi învăţăm pe copiii noştri cât de important este să iubim şi să respectăm natura. Prin ei putem schimba cursul istoriei planetei în bine.

Concursul Naţional de Ecologie, primul as spre ocrotirea covorului verde

Despre cât de profundă este semnificaţia noţiunii de ecologie, mai ales în ţara noastră, domnul academician ne-a mărturisit următoarele: „Ideea ocrotirii naturii este foarte veche, de mii de ani. La unele popoare există chiar ideea de sacralitate: arbori sacri, păduri sacre, unde arderea unui copac este considerată un sacrilegiu, unde pătrunderea omului nu este permisă decât o singură zi pe an, la un festival special. În aceste păduri nu ai voie să rupi măcar o crenguţă, nu ai voie să vânezi sau să pescuieşti. Este important ca noţiunea de ecologie să fie considerată, în primul rând, o ştiinţă care să călăuzească politicul şi Executivul, şi nu invers. Şi mă refer aici la partidele ecologiste. Ideea de ecologie s-a născut în urmă cu cel puţin 50 de ani, când am formulat pentru prima dată în ţara noastră tema «Cartarea economică şi ecologică a florei medicinale din Carpaţi şi din Munţii Apuseni». Timp de peste 25 de ani am cartat şi cartografiat din flora spontană a ţării, mergând pe jos, împreună cu echipa mea, peste 40.000 de kilometri. Metodologia elaborată de mine şi de colaboratorii mei a fost adoptată ca metodologie oficială a Organizaţiei Naţiunilor Unite Pentru Dezvoltare şi am implementat-o în ţările afro-asiatice timp de zece ani, ca expert şi consilier al Naţiunilor Unite. Cât despre ţara noastră, până în anul 2000, prin intermediul unităţilor trustului Plafar, a fost finanţată cercetarea valorificării florei medicinale spontane. Însă declinul s-a făcut simţit încă din anul 1990, când a început jefuirea şi a acestei firave bogății a României. Fără niciun control, fără nicio restricţie, veneau de peste hotare tiruri şi frigorifice şi încărcau plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci etc. Le transportau înapoi, le prelucrau şi le vindeau în ţara noastră cu preţuri de zeci de ori mai mari. Prin proiectul «Cartarea economică şi ecologică a florei medicinale din Carpaţi şi din Munţii Apuseni» am făcut primul pas pentru ocrotirea covorului verde. Însă, mai mult decât atât, am considerat că acest demers de ocrotire a naturii trebuie să aibă la bază conştientizarea şi educaţia. Astfel a luat naștere, în anul 2001, primul Concurs Naţional de Ecologie în Munţii Rodnei. Participanţii sunt profesori şi elevi înscrişi la profil de Biologie din numeroase judeţe ale ţării. În prezent am ajuns la ediţia a XIII-a”.

Elevii de astăzi, ecologiştii de mâine

499 25 2Concursul Naţional de Ecologie are deja o istorie. În această toamnă, pe parcursul a trei zile, sub cupola Munţilor Rodnei, la Reghin, s-a desfăşurat cea de-a XII-a ediţie. „Nici de această dată interesul elevilor nu a lipsit, semn că viitorul planetei se află în preocupările celor mai mici. Evenimentul, organizat de Palatul Copiilor Bistriţa, în parteneriat cu Liceul Tehnologic «Ioan Bojor», Primăria şi Biblioteca «Petru Maior», din Reghin, s-a aflat şi sub egida Ministerului Educaţiei Naţionale şi a Inspectoratului Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud. Ca şi în anii precedenţi, concursul poate fi considerat un succes, mai ales dacă ţinem seama de numărul participanţilor veniţi aproape din toate colţurile ţării. Dintre cele 35 de echipe înscrise în concurs, doar 20 au avut şansa de a-şi prezenta în competiţia ecologică proiectele. Iar ingeniozitatea copiilor implicaţi în acest concurs nu pare să fi avut limite dacă ţinem seama de varietatea proiectelor prezentate: «Reciclarea deşeurilor», «Casa Eco-Casa verde», «Eco-city - oraşul viitorului», «Pro Eco», «Arborele Paulownia», «Conacul Lebedelor», «Zece paşi pentru un mediu curat», «Încălzirea globală», «Să cunoaştem şi să protejăm cristalul de câmp în Delta din Carpaţi» etc.”, spune academicianul Ovidiu Bojor. Premiile au fost acordate pe trei secţiuni: protecţia mediului, ecologie şi informare - totodată a existat şi o categorie specială pentru gimnaziu, unde a fost desemnat pe locul I proiectul „Casa verde - Casa eco” al elevului Adrian Deac, de la Clubul Copiilor Sângeorz Băi. Pentru a-i aduce un tribut, ce-i drept umil, domnului Ovidiu Bojor, cu prilejul acestei manifestări la Gledin s-au pus şi bazele unei plantaţii de Paulownia, un copac originar din China. Simbolic au fost plantaţi primii trei arbori, urmând ca restul de 90 de copaci să fie conservaţi în seră până la timpul favorabil plantării.

Trebuie început cu educaţia oamenilor

Prin comparaţie cu celelalte ţări europene, în România ultimilor 25 de ani, noţiunea de ecologie a fost neglijată total. Dacă înainte de anul 1980 aveam o lege riguroasă de protecţie a plantelor rare și rezervaţii naturale bine păzite, acum sunt defrişate hectare întregi de pădure. Încet, sigur şi cu efecte dezastruoase pentru omenire, natura îngenunchează în faţa forţei distructive a omului şi face loc unei jungle de beton. Însă domnul Bojor este un optimist convins şi nominalizează educaţia ca fiind cea mai puternică armă în protecţia mediului înconjurător. Potrivit domniei sale, primii ani de şcoală trebuie începuţi cu respectul pentru natură şi cu insuflarea spiritului ocrotirii ei. Educaţia populaţiei poate fi considerată o măsură de prevenţie a pericolelor ce ne pândesc dacă nu vom preţui corect abundenţa planetei. O abundenţă ce este pe cale să sărăcească. Concursul Național de Ecologie este un început modest, dar care pare să aibă reverberații importante.

Inundaţiile, care ameninţă aproape fără excepţie, în fiecare an, multe regiuni ale ţării, sunt o consecinţă a lipsei măsurilor de prevenţie. Dacă în urmă cu 40 de ani se făceau îndiguirea şi regularizarea râurilor, calamităţile naturale la care asistăm astăzi puteau fi evitate

Potrivit lui Ovidiu Bojor, pe viitor ne vom confrunta cu o criză a apei şi este posibil ca în 30 de ani „elixirul vieţii“ să fie mai scump decât aurul

Plantarea arbuştilor medicinali, soluţia în cazul alunecărilor de teren

Defrişările iraţionale au dus la un măcel al pădurilor seculare, iar efectele nu au întârziat să apară. Soluţia avansată de Ovidiu Bojor în cazul alunecărilor de teren presupune restabilirea solului prin plantarea arbuştilor medicinali cum sunt ienupărul, cătina, măceşul şi a fructelor de pădure. Acestea nu au doar avantajul de a fi foarte bune fixatoare ale solului, ci şi acela de a putea fi folosite în medicina naturistă.

Add comment


Security code
Refresh

promo bf 1