Main menu

header

cotnari wide

692 23 3de Călin Popa şi Adrian Barna

Specialiștii care au studiat decenii la rând interacțiunea dintre plante și mediu consideră că „prietenii” noștri cu frunze se comportă exact ca niște animale - luptă pentru teritoriu, pândesc prada, caută hrană și evită prădătorii. Pe scurt, manifestă comportament.

Se mișcă întotdeauna cu un scop

Jack C. Schultz, expert în cadrul Universității Missouri, din Columbia, SUA, atrage atenția asupra faptului că plantele sunt mult mai mult decât simple „piese” asociate mobilierului sau un decor în mediul înconjurător. Ele se comportă exact ca niște animale, cu toate caracteristicile acestora, dar cu un ritm mult mai lent de reacție. „Pentru a vedea toate modurile în care plantele interacționează cu mediul e suficient să fie realizat un film. Așa putem vedea lumea incredibilă, science-fiction, a plantelor”, punctează Olivier Hamant, biolog la Universitatea din Lyon, Franța. De exemplu, atunci când se mișcă, plantele o fac întotdeauna cu un scop. „Acest lucru denotă faptul că sunt conștiente de tot ceea ce se întâmplă în jur”, arată Schultz.

Competiție constantă pentru resurse

Exact ca animalele și oamenii, plantele se află într-o competiție acerbă și constantă pentru resurse ca lumina, apa și nutrienții. Doar cele mai puternice exemplare supraviețuiesc și se înmulțesc. Pentru a-și apăra teritoriul de invadatori, plantele produc așa-numitele alelochimicale, compuși toxici care au proprietatea de a inhiba creșterea „vecinilor” incomozi. Existența acestui „arsenal” este cunoscută sub numele de „alelopatie”, fiind binecunoscută și studiată în special în rândul plantelor care se constituie în culturi agricole.

Bătălia începe de la rădăcină

Atunci când o plantă luptă pentru teritoriu și pentru resurse, bătălia începe chiar de la nivelul rădăcinii. Mai precis, aceasta lasă în solul din jur anumite toxine, compuși care se descompun sub acțiunea microbilor, devenind otrăvuri și fiind preluate de rădăcinile plantelor „concurente”, care pier. „Este pentru prima dată când indentificăm mecanismele interne prin care plantele își anihilează competitorii și putem demonstra științific faptul că lumea verde este una a indivizilor care manifestă comportament de acest tip”, argumentează Claude Becker, expert de la Universitatea Max-Planck, din Germania.

„Compușii pe care plantele îi folosesc pentru anihilarea competitorilor au demonstrat capacitatea de a elimina și celulele canceroase la oameni“ (Sascha Venturelli, Universitatea Tübingen, Germania)

Strategii de anihilare a „inamicului“

Biologii de la Universitatea din Tampa, Florida, au descoperit că şi între reprezentanţii unor regnuri diferite poate exista concurență: a fost observată, în premieră, competiţia dintre o plantă carnivoră şi un păianjen pentru sursa de hrană necesară ambilor: insectele. Planta numită roua-cerului, carnivoră, prinde insectele cu ajutorul substanţei lipicioase care îi acoperă frun- zele, în timp ce păianjenul-lup le capturează cu ajutorul plaselor. Atât planta, cât şi animalul se hrănesc, în mare măsură, cu aceleaşi specii de insecte, aflându-se, aşadar, în competiție pentru resurse. Ca urmare, fiecare desfăşoară strategii evolutive care să îi asigure un avantaj asupra „concurenţei”. Astfel, în zonele în care există multe exemplare de roua-cerului, păianjenii construiesc plase mai mari, pentru a reuși să prindă mai multe insecte. Iar acolo unde păianjenii sunt din abundență şi consumă o mare parte dintre insecte, există mai puţine exemplare de roua-cerului, deoarece planta, dispunând de resurse de hrană mai reduse, produce mai puţine flori şi seminţe.