Main menu

header

cotnari wide

672 16 1de Luana Mare

Au trecut şase ani de când Feli Donose cucerea publicul de la „Vocea României” cu glasul puternic, plin de inflexiuni speciale, şi intra în rândul artiştilor români de marcă. Tânăra, care avea pe atunci 26 de ani, a renăscut sub bagheta lui Smiley, cel alături de care lucrează la „HaHaHa Production” şi care a crezut mereu în talentul său artistic. Iar rezultatele nu au întârziat să apară: Feli înregistrează succes după succes cu fiecare piesă nouă, iar imaginea sa a cucerit prin candoare, chip angelic şi frumuseţe interioară. Despre parcursul său pe drumul succesului şi greutăţile întâmpinate ne-a vorbit artista într-un amplu interviu, extrem de interesant.

„Am pasiunea muzicii din burtica mamei”

- Când ai descoperit pasiunea pentru muzică şi cum a început această poveste frumoasă? Când ai urcat prima oară pe scenă?

- Pasiunea pentru muzică exista, cred, încă din burtica mamei. Când am conştientizat că e parte din mine, mă puneam în faţa oglinzii şi visam să fiu Mădălina Manole! Când eram în clasa a V-a am devenit solistă în corul şcolii, şi tot atunci am urcat prima dată pe scenă. Mai târziu, pe la 15-16 ani, eram pe scena „de artişti - oameni mari” cu piesele proprii şi cu întâiul meu band, la primul meu concert live. Am descoperit mai târziu munca în studio, ce înseamnă să faci muzică în echipă, şi de atunci mi-am împărţit dragostea faţă de muzică în două: jumătate pe scenă, jumătate în studio.

- Cât de greu a fost urcuşul până la succesul din prezent? Care au fost momentele cel mai dificile? Dar cele mai frumoase?

- Nu conştientizez succesul. Încă simt că mă joc „de-a muzica”, doar că nu numai în faţa oglinzii. Succesul pentru mine înseamnă oamenii care îmi ascultă muzica, oamenii care mă apreciază ca artist şi din punct de vedere uman. Momente dificile am avut, ca oricare alt om, care nu e neapărat artist, dar le-am trecut pe toate cu încredere, sprijin din partea familiei, a prietenilor şi de Sus. Cele mai frumoase momente sunt cele în care cânt. Muzica îmi umple sufletul mereu, iar oamenii care îmi ştiu piesele şi le cântă cu mine sunt „cireaşa de pe vis”, nu de pe tort.

„Nu am urmat cursuri. Totul a venit cu ajutorul lui Dumnezeu”

672 16 3- Când ai urmat cursuri de muzică şi unde?

- Moştenesc talentul de la părinţii mei. Vocea cred că vine din partea mamei, care, deşi e ardeleancă, adoră muzica populară oltenească, iar urechea muzicală e de la tata. Nu am urmat cursuri de muzică. Dumnezeu, cu ajutorul părinţilor mei, m-a înzestrat cu acest dar, pe care îl dezvolt zi de zi cu bucurie.

- Care a fost lupta cea mai grea? Cea de pe scenă, pentru succes la public, sau cea cu kilogramele?

- Cu toţii la un moment dat avem complexe. Graşi sau slabi, cu părul blond sau brunet, înalţi sau mici de statură. Asta vine din societate, care de multe ori te vrea prin prisma proiecţiilor faţă de tine (un egoism fără intenţie, cred eu). Important e să îţi dai seama că tu nu reprezinţi complexele acelea şi că dincolo de orice eşti numai bună de iubit. Nu există luptă grea. Există încercări în viaţă, teste pe care trebuie să le treci vitează, pentru binele şi pentru fericirea ta şi a sufletului tău.

„Stil de viaţă sănătos înseamnă o existenţă cu zâmbetul pe buze”

- Slăbirea bruscă ţi-a afectat sănătatea în vreun fel?

- Oarecum da, pentru că nu am ascultat cu sfinţenie sfatul nutriţionistului. Era necesar să mănânc puţin şi des, dar programul meu nu îmi permitea în fiecare zi să fac asta.

- Ce înseamnă pentru tine un stil de viaţă sănătos?

- Fizic, un stil de viaţă sănătos înseamnă o combinaţie corectă de alimente, hidratare şi mişcare. Sufleteşte, cred că presupune să îmbrăţişezi tot ce vine cu zâm- betul pe buze şi să visezi. Gândurile, visurile se materializează.

- Cum a fost copilăria ta? Care sunt cele mai frumoase amintiri?

- Copilăria mea a fost ceea ce citeşti peste tot legat de perioada anilor ’90. A fost o copilărie plină de frumos şi de muzică. Deseori ne strângeam în bucătărie, mama ne făcea tort, iar eu, tata şi fraţii mei cântam.

„Umpleam pereţii casei cu versuri scrise cu creioane colorate”

- Ai o amintire dragă din copilărie pe care ai putea să o împărtăşeşti cu noi?

- Una dintre amintirile speciale din copilăria mea se leagă de momentul în care am început să scriu primele versuri. Am reușit să umplu toți pereții din casă cu versuri scrise cu creioane colorate.

- Părinţii te-au încurajat în cariera muzicală?

- Mereu. În copilărie cântam împreună cu fraţii mei. Eram ca o formație. Mama ne înregistra. Tata era şi el cu noi. Frații mei cântau cu chitara. Ce frumos era! Acum nu mai este ca în trecut. Frații mei au familii...

„Smiley m-a învăţat să accept că oamenii vin și pleacă din viaţa mea”

672 16 2- Cum ţi se pare Bucureştiul acum, după atâţia ani de când locuieşti în Capitală?

- M-am stabilit de trei ani în Bucureşti. M-a ajutat enorm familia mea muzicală, „HaHaHa Production”. Sunt oameni simpli şi săritori, care m-au făcut din prima clipă să mă simt acasă.

- Care sunt cele mai importante învăţături pe care le-ai primit de la Smiley?

- Să fiu deschisă spre schimbare, să accept că oamenii vin şi pleacă din viaţa mea. Crede mult în mine şi îmi arată asta mereu prin sfaturi şi prin acţiuni.

„Îmi joc mult rolul de «drama queen»”

- Ai avut momente în care ai vrut să renunţi la muzică? Dacă da, care au fost acelea?

- Acum vreo şapte ani, când am venit prima dată în Bucureşti, după două zile am vrut să mă întorc acasă, în Sebeş, la casa părintească, dar mama m-a pus repede pe picioare şi mi-a dat curaj în zece minute de conversaţie la telefon.

- Cum reuşeşti să îţi păstrezi zâmbetul pe buze? Există şi zile în care pur şi simplu nu ai chef de nimic?

- Da, pentru că eu sunt foarte dramatică! Am multe zile în care spun: „N-am chef de nimic!”, şi seara mă trezesc făcând lucruri. Fie merg la studio, fie scriu o piesă acasă. Chiar dacă îmi joc mult rolul de „drama queen”, îmi place să cred despre mine că sunt mai des cu zâmbetul pe buze.

- Toate piesele pe care se aude sau s-a auzit vocea ta au ajuns în topuri. Care este secretul succesului tău?

- Nu ştiu dacă e vorba despre un secret. Sunt recunoscătoare pentru vocea pe care am primit-o de la Dumnezeu, şi dacă ar fi un secret... cred că ar fi acela că mereu cânt din toată inima.

- Dacă ar fi să descrii relaţia ta cu muzica acum, ce ai putea spune?

- Muzica îmi oferă totul necondiţionat. Mă creşte şi mă ajută. Eu nu ştiu ce îi ofer ei. În schimb, pentru tot ce îmi oferă ea nu pot decât să-i fiu recunoscătoare şi să-i mulţumesc!

- Cum ai descrie, în câteva cuvinte, povestea vieţii tale?

- O poveste pe care aş citi-o şi aş reciti-o, pentru că ştiu sigur că de fiecare dată aş descoperi ceva bun pentru evoluția mea spirituală, emoţională şi tot ceea ce înseamnă „dezvoltare” în viaţa unui om simplu, plin de speranţă şi de visuri de împlinit.

„Preferata mea rămâne «zama» de fasole, ca la mine în Ardeal”

672 16 4- Când nu faci muzică, ce îţi place să faci?

- Să stau în pat, să citesc o carte bună, să beau ceaiuri de sunătoare şi de tei. Îmi place să îmi aleg seriale şi să „mănânc” câte un sezon pe zi, îmi place să stau în pat şi să scriu orice îmi trece prin cap şi prin suflet, indiferent că e jurnal, poezie sau cântec, şi îmi place să fac toate astea cu pisicile mele dormind lângă mine.

- Ce îţi place să mănânci, să găteşti?

- Ador humusul, iar dacă ar fi să gătesc ceva, „zama” de fasole ca la mine în Ardeal este felul de mâncare pe care cu siguranţă l-aş alege.

„Mă regăsesc în Fran, dădaca”

- Spune-ne ceva ce te-a inspirat recent.

- Mi-a plăcut atât de mult documentarul lui Tony Robbins „I am Not Your Guru”, încât l-am urmărit pe bucăţi, în mai multe zile, ca să mă pot bucura de el mai mult timp.

- Îţi place să călătoreşti? Care sunt 672 16 5locurile în care ai vrea să ajungi?

- Nu sunt pasionată de călătorii în mod special, ci mai degrabă de escapade de câteva zile la munte, care îmi dau energie și mă inspiră. Dacă ar fi să aleg niște locuri unde mi-aș dori să ajung în viitor, acestea ar fi India, Thailanda, Egipt sau Bali.

- Am auzit că eşti pasionată şi de actorie. Te vezi în vreun rol anume?

- Primul rol în care m-aş vedea este Fran din „Dădaca”, pentru că mă regăsesc mult în acest personaj, excluzând pasiunea sa pentru chestiile materiale; era mereu o lady. Fran e bucuroasă, sensibilă, nebună, râde mereu, e gălăgioasă, vorbeşte mult, exact ca mine! Mi-ar plăcea să fac şi personaje Disney!

„Clar, aceasta este melodia mea de suflet”

- Ai o melodie, dintre cele lansate până acum, care este mai aproape de sufletul tău?

- Toate sunt parte din mine, dar melodia inimii mele va fi mereu „Creioane colorate”! Este o piesă pe care mi-am dedicat-o, pentru că nu aș vrea să uit niciodată să prețuiesc copilul din mine. Am scris-o într-un moment în care aveam mare nevoie de ea. Ideea mi-a venit chiar în timpul unei discuții despre viață pe care o aveam cu Cabron în bucătăria noastră de la „HaHaHa Production”.

- Spune-ne un lucru care te face fericită...

- Un lucru care mă face fericită este să colorez. Am acasă multe cărți de colorat și creioane colorate.

„Pe scenă, timpul parcă se opreşte în loc...”

- Ai modele printre oamenii din viaţa ta?

- Modelele mele sunt oamenii. Sunt oameni care fac parte din familia mea sau prieteni de-ai mei. Pot fi şi oameni pe care îi văd o singură dată undeva şi de la care primesc lecţii de viaţă de nedescris. Oamenii sunt poveşti în carne vie. De asta îmi sunt modele. Două suflete care îmi vin acum în minte sunt mama şi Smiley!

- Povesteşte-ne care este rutina ta înainte de un concert. Faci ceva special?

- Pur și simplu nu mă gândesc la nimic și las totul până înainte de a urca pe scenă, moment în care toate emoțiile mă acaparează și mă ajută să cânt din toată inima, fără să analizez nimic. Îmi place doar să trăiesc momentul în care sunt pe scenă, unde timpul pare că se oprește în loc.

„Sunt înnebunită după copii. Îmi doresc o grădiniţă!”

672 16 6- Dacă mâine te-ai trezi din somn cu o superputere, ce ţi-ar plăcea să poţi face?

- Ha, ha, ha! Mi-ar plăcea mult să pot zbura ca să ajung mai repede într-un anumit loc, pentru că întârzii mereu din cauza traficului, mai ales că stau departe de tot ceea ce înseamnă Bucureşti! Şi partea mai curioasă din mine ar vrea să pot să mă fac mică şi invizibilă, să pot intra prin pereţii oamenilor şi să aflu ce vorbesc despre mine, ce păreri au.

- Vedem că postezi foarte des pe reţelele de socializare poze cu copii. Dacă te-ai vedea nevoită să alegi, pe cine ai pune pe primul plan: muzica sau copiii?

- Sunt înnebunită după copii. Dacă ar fi să fac un clasament, nu aș putea să pun dragostea pentru muzică deasupra copiilor. Sunt undeva pe aceeași treaptă. De aceea, unul dintre visurile mele este ca la un moment dat să îmi deschid o grădiniță.

„Mă rog şi mulţumesc pentru tot ceea ce primesc”

- Te-ai născut la Sebeş, apoi ai plecat la Cluj, Timişoara, iar acum „acasă” pentru tine este în Bucureşti! Care sunt cele mai dragi amintiri care te leagă de aceste oraşe?

- Prieteniile pe care le-am construit şi faptul că în fiecare oraş în care am stat am reuşit să îmi fac câte o nouă familie. Pot să spun că până acum am şase familii în fiecare oraş în care am stat.

- Ce ai învăţat de la mama ta şi aplici în viaţa de zi cu zi?

- De la mama am învăţat multe. În primul rând, să fiu om bun şi modest, indiferent cât de sus mi-o fi mie scris să ajung în carieră. Ce aplic - din păcate, nu în fiecare seară - mă rog la Doamne - Doamne şi mulţumesc pentru tot ceea ce primesc.

„Cele mai frumoase momente sunt cele în care cânt. Muzica îmi umple sufletul mereu, iar oamenii care îmi ştiu piesele şi le cântă cu mine sunt «cireaşa de pe vis», nu de pe tort“

„Nimeni nu se trezeşte dimineaţa ca scos din cutie“

- Dacă rămânem în zona de social media, am văzut că postezi multe poze cu tine fără make-up. Pui mare preţ pe naturaleţe?

- Mereu am fost așa. Vreau ca lumea să știe că și noi, persoanele publice, cântărețele, actrițele, suntem femei normale. Nimeni nu se trezește dimineața ca scos din cutie. Eu, fiind persoană publică, pot avea o influență asupra oamenilor. Așa că am vrut ca fetele să se vadă și prin mine, pentru că toate suntem la fel. Atât în chestii legate de naturalețea noastră, cât și de inimă. De aceea am acceptat să intru în campania Oriflame, „Frumoasă aşa cum sunt eu!”. Toate suntem frumoase şi trebuie să ne acceptăm şi să ne iubim aşa cum suntem, să credem în gesturile noastre, în zâmbetul nostru şi în puterea cuvintelor. Iubesc proiectele care mă inspiră să fiu eu.

„Există încercări în viaţă, teste pe care trebuie să le treci vitează, pentru binele şi pentru fericirea ta şi a sufletului tău“

„La show-ul «The Four - Cei 4», ca jurat, voi miza pe originalitate“

- Te încântă ideea de a fi jurat într-o emisiune de televiziune? Pe ce pui accent atunci când jurizezi concurenţii de la „The Four - Cei 4”?

- Am trecut de la a fi omul de pe scenă, cel care concurează sau cântă, la un rol cu totul nou, acela de jurat… Emisiunea debutează la Antena 1 pe 31 martie, de la ora 20:00. Mă bucur de fiecare moment aici şi îmi dau seama cât de norocoasă sunt că pot să întâlnesc atât de mulţi oameni frumoşi şi talentaţi şi să cresc alături de ei. Să fiu jurat la „The Four - Cei 4” este o confirmare a faptului că ceea ce am făcut până acum cu deschidere şi cu bucurie am făcut bine, că dacă lupţi pentru visul tău, atât vocea, cât şi muzica, versurile, mesajul pot ajunge la urechile şi la sufletul oamenilor. Este nevoie de un câştigător autentic, sigur pe el, cu un timbru special, să scoată pe scenă actorul din el, vocea, furia, încrederea în sine, cele mai bune piese. Cred că voi pune accent pe originalitate, pe autenticitate.

„Eu o iubesc pe mama de nu mai pot şi vreau să-i spun cât pot de tare că-i mulţumesc pentru că e acolo, mereu lângă mine şi mă înţelege fără să mă judece vreodată. Iar un simplu telefon e tot ce are nevoie ca să ştie că sunt bine“