Main menu

header

516 2 1de Andrei Dicu

Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.

Aura lui Brâncuşi străluceşte la Târgu-Jiu şi la Hobiţa (II)

Constantin Brâncuşi a codificat în Ansamblul de la Târgu-Jiu eternitatea întregului popor. Monumentele au reprezentarea cosmică a vieţii, pornind de la naştere, simbolizată de „Masa Tăcerii”, şi terminând cu moartea şi cu învierea, simbolizate de „Coloana fără sfârşit”. Distanţa dintre ele, care reprezintă timpul, este întreruptă de „Poarta Sărutului”, simbolul căsătoriei şi al începerii unui nou ciclu al vieţii. În jurul „Mesei Tăcerii”, Brâncuşi a dispus 12 scaune simbolice, la distanţă egală. Scaunele ascund ideea clepsidrelor, una pentru fiecare simbol solar, măsurând scurgerea vremii. De la masa destinului, plasată de sculptor pe malul râului, care nu se întoarce niciodată, timpul curge de la est la vest, marcat de diferite praguri, iar apoi de la pământ la cer, ilustrat de romburile ciclice ale „Coloanei fără sfârşit”. „Poarta Sărutului” sau triumful vieţii asupra morţii a devenit cunoscută şi datorită căsătoriilor ce au loc aici, la cumpăna dintre ani şi de Ziua Îndrăgostiţilor. Zeci de tineri îşi unesc destinele şi îşi jură credinţă sub simbolul sărutului brâncuşian. „Poarta”, aşezată pe aleea de la intrarea în parcul oraşului Târgu-Jiu, este dăltuită în piatră poroasă, extrasă din carierele aflate în împrejurimi, fiind alcătuită din coloane groase, paralelipipedice, ce sprijină o arhitravă cu dimensiuni mai mari decât ale coloanelor. Pe feţele fiecărei coloane se regăseşte simbolul sărutului, adică două jumătăţi de cerc. „Coloana fără sfârşit” are o înălţime de 30 de metri şi este compusă din 15 moduli octoedrici, pe care Brâncuşi îi numea „mărgele”, având la capetele de jos şi de sus câte o jumătate de modul. Denumirea originală a fost „Coloana recunoştinţei fără sfârşit” şi a fost dedicată soldaţilor români căzuţi în luptele de pe malul Jiului în Primul Război Mondial. Coloana a fost amplasată în cel de-al doilea parc ca mărime din Târgu-Jiu, care poartă numele artistului.

Turiştii susţin că persoanele care stau sub „Poarta Sărutului“

simt vibraţii liniştitoare