Main menu

header

527 30 1de Dana Purgaru

Distrus de cutremure, celebrul Far din Alexandria, considerat a şaptea minune a Antichităţii, ar putea fi reconstruit în curând în Egipt. Consiliul Suprem pentru Antichităţi din această ţară a avizat recent favorabil noul proiect al preşedintelui Abdel Fattah Al-Sissi, ce constă în reconstruirea celebrului Far din Alexandria. Autorităţile egiptene mai au nevoie doar de acordul guvernatorului regiunii Alexandria pentru a putea să înceapă lucrările de construcţie a unei replici a farului.

Un proiect de mare amploare

527 30 2După anunţul făcut în luna martie de preşedintele Abdel Fattah Al-Sissi, referitor la proiectul construirii unei noi capitale administrative a ţării sale, apoi cel din aprilie, ce vizează realizarea unui al doilea Canal de Suez, egiptenii pregătesc un al treilea proiect de dimensiuni colosale: construirea unei replici în mărime naturală a Farului din Alexandria. Anunţul a fost făcut recent de Moustapha Amin, preşedintele Consiliului Suprem pentru Antichităţi. Acesta a spus că membrii comitetului au aprobat „un proiect mai vechi, propus anterior de guvernoratul regiunii Alexandria, ce are ca scop readucerea la viaţă a farului”. Un studiu de fezabilitate pentru acest proiect ar fi fost deja propus guvernoratului din Alexandria, care urmează să ia curând o decizie. Construcţia ar trebui să fie ridicată, după ce proiectul va fi validat definitiv, pe Insula Pharos. Graţie dimensiunilor sale şi unui joc de lumini foarte eficient, farul lumina un perimetru de până la 50 de kilometri în jurul său. Astăzi, câteva fragmente din acel far distrus de cutremur sunt încă vizibile, întrucât au fost utilizate la construirea citadelei Qaitbay. Farul din Alexandria i-a ghidat pe marinari vreme de aproape 18 secole, cu ajutorul unor oglinzi reflectorizante pe timpul zilei şi luminilor unor focuri pe timpul nopţii. Replica edificiului va fi construită la doar câteva zeci de metri sud-vest de amplasamentul monumentului original, ocupat în prezent de citadela Qaitbay. „Monumentul original era compus din trei părţi: o secţiune joasă, pătrată, care reprezenta nucleul central, o secţiune intermediară octogonală şi o secţiune circulară în vârf”, a explicat profesorul de arheologie Fathy Khourshid pentru Cairo Post.

Gândit de arhitectul Sostratus

527 30 3Farul din Alexandria a fost construit în secolul al III-lea î.Hr., în Egipt, pe Insula Pharos (cuvânt de la care provine românescul „far”), de lângă orașul antic Alexandria. La început, farul a fost doar un simbol al portului, apoi a devenit indicator pentru marinari. El avea o înălțime între 115 și 135 de metri și a fost, pentru mult timp, cea mai mare clădire făcută de om. Ideea construirii farului a venit pentru că ţărmul Alexandriei era prea periculos pentru navele care treceau pe acolo, astfel că s-a impus nevoia de a construi ceva care să indice drumul corect către port. În anul 290 î.Hr. regele Egiptului Ptolemeu I Soter a început construcția farului, care a fost terminată după moartea sa de fiul său, Ptolemeu al II-lea Philadelphus.

Farul a fost construit după concepția arhitectului Sostratus. Legenda spune că Regele Ptolemeu i-ar fi interzis lui Sostratus să-și pună numele pe construcție, dar Sostratus a scris pe baza farului „Eu, Sostratus, fiul lui Dexiphanes din Chinidai, ofer această operă Zeilor Navigatori și oamenilor care călătoresc pe mări”.

Avea circa 140 de metri înălţime şi lumina în permanenţă

Farul din Alexandria a fost construit din blocuri uriașe de marmură albă și avea trei niveluri suprapuse, cu retrageri formând terase. Baza farului avea o formă pătrată și era înaltă de 55,9 m. Aceasta adăpostea numeroasele încăperi rezervate gărzii de pază şi personalului de întreţinere. În mijloc, secțiunea farului era de formă octogonală, era gol pe dinăuntru și avea o înălțime de 30 de metri. Din interior ieșeau flăcări care nu se stingeau niciodată, luminând atât noaptea, cât și ziua și făcând vizibil drumul spre port. Partea de sus avea o formă de cerc și era înaltă de șapte metri. Se spunea că flacăra se vedea de la distanţe foarte mari, ajutându-i necontenit pe navigatori. În vârful farului se aflau dispozitivul de ardere şi oglinda parabolică din bronz şlefuit, care direcţiona lumina către zare. De asemenea, deasupra farului fusese amplasată o statuie, însă, în prezent, nu se cunoaşte sigur dacă aceasta îl înfăţişa pe Poseidon sau pe Zeus. Întreaga construcţie a farului se sprijinea pe un postament cu fundaţii din blocuri de piatră. Zidăria era alcătuită din blocuri de piatră mai mici, placate cu marmură albă şi unite cu plumb topit, pentru a rezista mai bine la intemperii. Înălţimea Farului din Alexandria atingea, după versiunile cel mai probabile, 120-140 de metri, lumina acestuia fiind vizibilă până la 50-60 de kilometri.

Distrus de două cutremure mari

În 956 e.n., un cutremur a zguduit farul, dar, din fericire, nu a produs mari stricăciuni. Însă, în 1303 și 1323, două mari cutremure l-au „răpus”. În 1480, mamelucul Qaitbay a construit o fortăreață pe locul farului, folosind structurile și pietrele rămase. În 1994 avea să se petreacă o descoperire colosală: aproape de orașul Alexandria, câţiva scafandri au găsit în mare ruinele farului. Cele mai prețioase informaţii care ne-au rămas despre far au fost scrise de călătorul arab Abou-Haggag Al-Andaloussi, iar, în funcţie de ele, oamenii de ştiinţă de azi îşi pot face o idee despre cum arăta colosul de pe malul apei.

Aşa ar putea arăta Farul din Alexandria dacă se va aproba reconstruirea sa

Potrivit lui Pliniu cel Bătrân, farul ar fi costat 800 de talanți din aur

Farul din Alexandria este a treia construcție realizată de om în Antichitate ca înălțime, după piramidele lui Keops și Kephren

Totul a început cu Alexandru cel Mare

Legenda spune că după ce Alexandru cel Mare a eliberat Egiptul de sub dominaţia persană şi a ajuns pe Insula Pharos a realizat că locul, care era pustiu, are un foarte mare potenţial economic. Astfel că satul de pescari Rhacotis a fost transformat într-un oraş impozant, care avea să poarte numele marelui războinic. Proiectul oraşului Alexandria a fost conceput de Dinocrates din Rodos, potrivit celui mai nou sistem pus la punct de Hippodamus din Milet, cu străzi largi, drepte şi perpendiculare între ele. Un dig impozant a fost construit de la Insula Pharos până la continent, astfel s-au creat spaţiile necesare celor două porturi, unul spre est şi celălalt spre vest. Aşadar, se impunea construcţia unui far. Şi nu a unuia oarecare, ci a unui gigant.

Add comment


Security code
Refresh