de Cristina Tache

Ouăle încondeiate sunt minuni artistice apreciate în întreaga lume. În funcţie de ţară şi de tradiţia populară, există procedee specifice pentru decorarea ouălor. Motivele sunt diversificate, de la simboluri religioase până la desene cu semnificaţii populare. Originea colorării ouălor se pierde în negura epocii precreştine. Ele simbolizau echilibrul, creaţia şi fecunditatea. La romani, ouăle colorate în roşu făceau parte din darurile sărbătoririi lui Janus şi erau folosite la diferite jocuri şi ceremonii religioase. Obiceiul colorării ouălor s-a transmis creştinilor şi este practicat mai ales de popoarele europene. În majoritatea ţărilor europene s-a păstrat datina vopsirii ouălor, dar numai în Europa de Est mai este întâlnită arta încondeierii.

România populară
Spre deosebire de alte ţări din Europa, în care obiceiul aproape a dispărut, la români a înflorit, fiind ridicat la rang de artă, prin tehnica, materialele şi simbolistica motivelor folosite. Ouăle încondeiate reprezintă o mărturie a datinilor, credinţelor, obiceiurilor pascale, integrându-se în cultura spirituală a poporului. În unele părţi sunt folosite ouă fierte, în altele, ouă golite de conţinut. Se încondeiază cu vopsele în relief, se împodobesc cu mărgele, şi cu diverse motive: geometrice, vegetale, animale, religioase.

Cele mai frumoase ouă de Paşte, întâlnite mai ales în Bucovina, sunt cele încondeiate sau închistrite. Tehnica folosită este aceea a păstrării culorii de fond şi constă în trasarea pe ou a unor desene cu ceară topită de albine. Oul se scufundă succesiv în băi de culoare (galbenă, roşie, neagră), iar apoi se încălzeşte puţin şi se îndepărtează ceara, lăsând modelul desenat. Cele mai folosite desene sunt: crucea Paştelui, cărarea ciobanului, brăduţul, frunza de stejar şi multe alte motive din tradiţia populară.

În Ungaria predomină ouăle roşii şi galbene
La vecinii noştri unguri s-a păstrat obiceiul încondeierii ouălor cu motive şi tehnici variate, de la regiune la regiune. În unele zone, ouăle sunt păstrate albe şi decorate cu flori roşii, în altele se vopsesc şi se pictează cu modele neobişnuite precum: stoguri, fântâni cu cumpănă, călăreţi, inimi aprinse, pinten înconjurat de laur. Ouăle încondeiate ungureşti se deosebesc de cele româneşti prin motive, dar şi prin combinaţii de culori.

Bulgarii trasează linii cu... apă tare
În trecut, pictatul ouălor de Paşte era o îndeletnicire a călugăriţelor din mănăstiri. Ele realizau piese unicat, în culori speciale. Astăzi, oul de Paşte este împodobit cu linii paralele, cu puncte sau linii frânte, roşii pe fond galben. După ce se vopseşte oul, peste suprafaţa colorată se trece cu condeiul înmuiat în apă tare. Acesta spală vopseaua şi lasă imprimat desenul trasat. O altă metodă este lipirea sau legarea frunzelor de la diferite plante pe oul alb, care este apoi introdus în vopsea. După ce oul se usucă, se dezlipesc frunzele. În noaptea de Paşte şi în următoarea perioadă, în Bulgaria, ouăle roşii sunt lovite de zidul bisericii şi apoi consumate în următoarele zile. O altă datină spune că bătrânul familiei trebuie să atingă faţa copiilor cu primul ou roşu vopsit, pentru a le aduce noroc şi sănătate.

În Polonia, încondeiatul se transmite din generaţie în generaţie
Polonezii au, ca şi românii, ouă monocrome sau cu desene, decorate cu ajutorul unor instrumente ascuţite. Ouăle încondeiate se numesc „Pisanki”. Acestea sunt înfrumuseţate cu figuri desenate cu ceară şi vopsite. Motivele şi tehnica de colorare a ouălor sunt transmise din generaţie în generaţie, de la mamă la fiică. Ouăle se introduc mai întâi în ceară, se sculptează modelul, iar apoi se vopsesc. În Sâmbăta Paştelui, polonezii dăruiesc membrilor familiei ouă colorate. În mediul rural se foloseşte vopseaua naturală din sfeclă.

Ucraina, desene geometrice
Ucrainenii decorează ouăle tot cu ceară lichidă. Se desenează modelul cu ceară, apoi este introdus în vopsea, iar la final, oul este ţinut deasupra unei lumânări aprinse, pentru a se topi ceara şi pentru a rămâne desenul. Cele mai populare sunt formele geometrice pătrate sau romburi. Fiecare ou care este dăruit este vopsit şi decorat special pentru persoana care urmează să îl primească. Primirea unui astfel de ou reprezintă o mare onoare în cultura ucraineană. În tradiţia populară există pictori meşteşugari care execută ouă încondeiate la comandă. În trecut, gospodinele colorau ouăle cu vopsele naturale extrase din plante, cum ar fi foi de ceapă, flori de tei, frunze de mesteacăn, boabe coapte de soc.

În Rusia se cinstesc morţii
În Sâmbăta Paştelui, ruşii merg la biserică, iar la miezul nopţii ies afară şi înconjoară biserica şi cântă cântece religioase. Apoi, preotul îi cheamă înăuntru pentru a celebra Învierea lui Iisus Hristos. Preotul binecuvântează alimentele aduse de enoriaşi, iar apoi aceştia ajung acasă pentru masa de Paşte. În prima zi de Paşte, merg la cimitir pentru a cinsti morţii şi îngroapă ouă colorate în pământ. Ruşii dăruiesc prietenilor şi celor din familie ouă vopsite şi decorate cu diverse desene, spunând „Hristos a Înviat!”. Cele mai faimoase ouă de Paşte sunt ouăle Faberge, create în urmă cu 100 de ani de un bijutier care le-a dat şi numele. Acesta le-a creat pentru Curtea Imperială a Rusiei din aur, argint şi decorate cu bijuterii preţioase. Sunt cele mai scumpe ouă din lume.

Germania şi Austria, versuri inscripţionate cu ceară
Obiceiul încondeierii ouălor este răspândit şi în Austria. Împodobite de fete, ouăle sunt dăruite băieţilor cu care tinerele dansează la carnavaluri. În Germania, copiilor li se spune că ouăle colorate de Paşte sunt aduse de iepuri şi ascunse ca să le găsească ei. În unele părţi ale Germaniei şi Austriei, ouăle se vopsesc doar în verde şi sunt dăruite în Joia Mare. În alte zone se decorează ouă goale. O altă metodă populară este inscripţionarea versurilor şi decoraţiunilor pe ouăle albe cu ceară lichidă. Apoi, ouăle sunt vopsite, iar porţiunile acoperite de ceară rămân albe, cu urma desenului. În unele sate tradiţionale se foloseşte această metodă. La oraş se foloseşte vopsea artificială cât mai colorată. Dar multe gospodine încă mai colorează ouăle cu coji de ceapă.

În Franţa, copiii joacă „la roulle”
În zilele de Paşte, francezii îşi oferă reciproc ouă vopsite, după un anumit ritual. Se aşază o scândurică înclinată şi fiecare rostogoleşte ouăle pe care le-a adus. Acela al cărui ou atinge un altul îl câştigă şi îl mănâncă pe loc. Acest joc numit „la roulle” este popular mai ales între copii, care folosesc ouă colorate în roşu, galben, verde şi violet.