Main menu

header

cotnari wide

639 2 1de Silviu Ghering

Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.

Muzeul „Haszmann Pál“ din Cernat, oglinda etniei secuieşti

Cernat este o comună (cu satele omonime de Jos și de Sus) în partea central-estică a județului Covasna, în vestul depresiunii Târgu Secuiesc, la poalele estice ale Munților Bodoc, pe cursul superior al Pârâului Cernat, la o altitudine de 565 de metri, la care puteți ajunge pe DN 11 Brașov - Târgu Secuiesc - Onești, 10 kilometri după Târgu Secuiesc.

Gazda este o „kurie”, adică un conac

Din ambele extremități ale „uliței” pe care o reprezintă șoseaua națională pornesc drumuri asfaltate spre centrul și spre restul așezării. Pe oricare dintre ele, după doi kilometri, găsiți Muzeul Etnografic „Haszmann Pál”. La numărul 332 de pe Strada Muzeului, evident. Vă confirmă asta și o pancartă din 1982, cu planul exterior al așezământului, ea însăși devenită… piesă de muzeu! La intrare este reconstituit un bordei din secolele XI-XII, vestigiu arheologic descoperit în malul Pârâului Cernat. Muzeul este organizat în incinta „kuriei” lui Damokos Gyula (kurie = termen maghiar pentru locuința/sediul unui înalt funcționar al administrației austro-ungare din secolele trecute, pe românește, conac), construită prin secolul al XVII-lea, dar al cărei aspect arhitectural renascentist actual provine din 1831.

Filă de istorie, de la case la monumente funerare

Pedagogul Pál Haszmann (1902-1977) și soția sa, Haszmann Pálné Ida Cseh (1909-2003), au oferit colecția lor privată comunității, cu scopul înființării muzeului. Visul lor de a-l înființa s-a împlinit la 25 februarie 1973, când a fost deschis muzeul, și este dus mai departe de urmașii familiei. Puteți vedea acolo exponate din patrimoniul popular al secuimii, printre care o adevărată colecție de 78 de sobe din fontă din secolele XVI-XIX. În grădina de două hectare sunt amplasate vechi case secuieşti cu mobilierul original, porţi tradiționale, monumente funerare din lemn și din piatră, o moară cu două pietre sau, altfel spus, „moară de arpacaş” și o colecție de mașini agricole.

„Istoria Radioului în Trei Scaune“ este denumirea secţiei de receptoare radio care conţine, pe lângă aparate de radio şi telegraf Morse, o microcentrală telefonică, telefoane, gramofoane, patefoane, magnetofoane, televizoare şi discuri de bachelită