Main menu

header

cotnari wide

643 27 1de Cătălina Tăgârță şi Florica Pintea

Influenţa social-culturală a mediului în care trăiesc oamenii este mult mai puternică decât dorinţele lor interioare. Chiar dacă în mod natural aceștia ar avea înclinaţii către spiritualitate sau dezvoltare personală, dacă sunt crescuți și educați într-o ţară care are ca valori centrale materialismul vor adopta la rândul lor, în cea mai mare parte din timp, valorile mediului de provenienţă. La această concluzie a ajuns psihologul Alexandru Pleşea (medalion), cunoscut opiniei publice drept „antrenorul minţii”.

Consumerismul, un mod de viață care absoarbe toate intențiile

643 27 2În ultimele decenii, s-a conturat o graniţă din ce în ce mai accentuată între valorile ţărilor din Occident şi ale celor din Orient. Dacă materialismul şi consumerismul au devenit instrumente de interes ale vesticilor, de cealaltă parte, orientalii au ca piloni centrali de interes spiri- tualitatea şi dezvoltarea personală. „În Occident, consumerismul este un mod de viață care absoarbe toate intențiile și dorințele oamenilor. Invazia reclamelor, mall-urilor, pieței de desfacere, gusturilor chimicalizate, mofturilor trupești, toate acestea ne fac să ne rotim într-un cerc vicios care ne păstrează proaspeți și hotărâți să lucrăm pentru bani, nu pentru evoluție. Chiar dacă, la un moment dat, ne vom revolta interior împotriva acestui stil de viaţă, această revoltă va dura foarte puţin şi vom constata că nu putem rămâne o mică insuliţă într-un ocean atât de mare”, afirmă psihologul Alexandru Pleşea. Și atunci apare întrebarea: „Cum se poate împăca materialismul cu... fericirea?”. Ei bine, specialistul crede că materialismul şi spiritualitatea pot coabita într-o lume construită în jurul banilor, dar pentru ca această relaţie să existe pe termen lung trebuie identificată o direcţie comună de utilizare. Cu sprijinul Agenției Plus Communication, psihologul a făcut un top al celor patru moduri în care acest lucru poate deveni realizabil.

Faceți gesturi simple și frumoase pentru cei de lângă voi

În primul rând, „antrenorul minții” susține că banii aduc fericirea atunci când scopul cu care sunt cheltuiți e mai important decât interesul personal. „Orice dorință de avuție materială este un capriciu, este instinct și factor de mărire a ego-ului, iar astfel de atitudini îl îndepărtează pe om de el însuși. Banii aduc fericirea când cei care muncesc nu fac asta doar pentru ei înșiși, ci și pentru cei de lângă ei”, este de părere psihologul Alexandru Pleşea. Potrivit specialistului, un cadou pentru mamă, o bucurie adusă unui copil, o masă oferită unui prieten, o donație făcută celor cu handicap, o călătorie pentru familie, un acoperiș celor nevoiași..., orice gest simplu de umanitate vă poate face să vă simțiți mai bine. „Cel mai cunoscut exemplu, în acest caz, sunt copiii noștri: lucrăm și îi ajutăm necondiționat pentru a-i avea și a-i păstra fericiţi. V-ați întrebat vreodată cum ar fi să facem la fel pentru ceilalți oameni?”.

Analizați calea și scopul spre care vă îndreptați

643 27 3De asemenea, resursele financiare pot aduce stare de bine atunci când persoana caută să servească viitorul ei și al celor din jur. „Servirea viitorului este observația spre unde ne îndreptăm și ce scop avem. Dacă cei mai mulți dintre noi căutăm să avem un acoperiș deasupra capului, este doar pentru că așa am văzut la părinții noștri și la societate. Această puternică programare ne face să muncim toată viața pentru asta şi, spre sfârşitul ei, vom constata că nu am făcut nimic şi pentru societate. Această concluzie ne va întrista”, afirmă psihologul. Așadar, mesajul subliminal este simplu și în cel de-al doilea caz: construiți și pentru suflet, nu doar pentru trup, și nu uitați de cei din jur! Includeți-i în planurile voastre, fiindcă se spune că binele făcut se întoarce întotdeauna mai devreme sau mai târziu.

„Dacă știm clar ce facem cu banii, munca are un sens mai puternic”

Ați auzit, probabil, de cazuri de persoane transformate în miliardari peste noapte care s-au sinucis fiindcă nu au știut cum să se comporte în noua postură. Veți spune, probabil: „De ce nu câștig eu la Loto, că sigur mă descurc cu ei!”. Sunteți siguri? Specialistul în psihologie susține că banii aduc fericirea doar celor care știu ce vor face cu ei. „Stările necontrolate și capriciile noastre ne fac să cheltuim bani pe lucruri care își pierd valoarea după un timp scurt. Dacă știm clar ce vom face cu banii, munca noastră începe să prindă un sens mai puternic. De exemplu, familia e bine, eu la fel, banii îi cheltuim pe ce ne place și vrem, dar, dacă la cineva din familie apare vreun cost de spitalizare și e nevoie de bani, efortul depus pentru muncă va crește considerabil. Cei mai mulți oameni care înțeleg fluxul banilor se comportă ca și cum nu i-ar avea. Nu pentru faptul că sunt zgârciți, ci pentru că înțeleg că fără un scop mai mare decât cel personal nu pot câștiga mai mult”, explică „antrenorul minţii”.

„Ne rotim într-un cerc vicios care ne păstrează proaspeți și hotărâți să lucrăm pentru bani, nu pentru evoluție. Chiar dacă, la un moment dat, ne vom revolta interior împotriva acestui stil de viaţă, această revoltă va dura foarte puţin şi vom constata că nu putem rămâne o mică insuliţă într-un ocean atât de mare“

„Fericirea este o voinţă pe care o generăm din interior“

În cele din urmă, psihologul subliniază faptul că sintagma „Banii nu aduc fericirea” este greșită și valabilă doar pentru cei care nu înțeleg ce reprezintă aceasta. „Fericirea nu este o stare dependentă de factorii exteriori, ea este o voință pe care o generăm din interior. Fericirea este puterea de a oferi mai mult decât de a primi. Continuitatea acestui proces este mediul în care fericirea poate fi menținută. Orice altă formă de fericire este identificată cu ego-ul și nu este decât confort, plăcere, dorință, capriciu, moft sau interes. Această stare devine atitudinea care este căutată tot mai mult în mediile societății actuale. Angajatorii caută angajați fericiți, iubitul caută o iubită fericită și invers, la fel și colaboratorii, vânzătorii de servicii/produse și așa mai departe. Aceste așteptări nu duc la nimic bun, e nevoie de efort pentru ca şi cei din jur să atingă această stare. Tot ce avem de făcut este să deschidem ochii și să facem lucruri mai multe pentru ceilalți, astfel împlinirea noastră interioară, cât și câștigurile vor crește”, conchide Alexandru Pleşea, psihoterapeut, hipnoterapeut şi trainer în programare neurolingvistică. Pentru a ajunge la aceste concluzii, „antrenorul” a studiat natura minţii umane în trei sisteme educaţionale diferite: Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi România, iar de peste zece ani organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să afle ce posibilități au când își folosesc resursele intelectuale și să arate abilitățile pe care mintea umană încă le are latente.