de Carmen Ciripoiu şi Adrian Barna
Nu se plânge niciodată de frigul de afară și e mereu vesel, asta în ciuda faptului că este puțin... supraponderal. Cu siguranță, nu există persoană care să nu iubească oamenii de zăpadă, însă foarte puțină lume cunoaște istoria acestora. Cine a avut ideea să pună trei bulgări unul peste celălalt, un morcov pe post de nas și doi cărbuni în loc de ochi? Oare misterul primului om de zăpadă nu s-a „topit” până în zilele noastre?
Legenda spune că...
Într-o iarnă extrem de friguroasă, cu multă zăpadă, un copil s-a jucat singur în curtea din spatele casei. Nu cu jucării, pentru că nu avea, ci cu mult omăt. Absolut întâmplător, cel mic a început să facă bulgări, mai mari, mai mici, pe care i-a așezat unul peste celălalt, ca la un turn. Ulterior s-a gândit că n-ar fi rău dacă ar decora turnul, așa că a folosit ce a găsit prin curte, respectiv câțiva cărbuni, un morcov înghețat rămas rătăcit prin grădina de toamnă, o căciulă veche și un ciot de mătură luat din magazia de lemne. Pe înserat, înghețat, copilul a intrat în casă și a lăsat turnul de zăpadă singur... La scurt timp, Zâna Iarnă, care colinda lumea în sania sa trasă de cerbi albi, l-a zărit și a constatat că seamănă cu un om. În glumă, a hotărât că trebuie să-i dea viață pentru o noapte. Așa a apărut primul om de zăpadă din lume.
Răsplătit cu cel mai special dar: dragostea copiilor
Când liniștea nopții s-a așternut, omul de zăpadă a observat două căprioare care căutau o urmă de mâncare prin omăt. Milos, omul de zăpadă le-a oferit nasul său portocaliu: morcovul. Mai târziu, câteva păsărele s-au așezat pe capul omului de nea. Au avut nevoie de câteva firicele de lână pentru a-și căptuși cuiburile reci, iar omul de zăpadă a împărțit cu acestea căciula cea veche. Ulterior, omulețul a făcut și alte cadouri, dându-le iepurașilor firele de paie, iar cărbunii, unor pitici ai pădurii. Pentru bunătatea sa, Zâna Iarnă l-a răsplătit pe inimosul om de zăpadă cu cel mai special dar: dragostea tuturor copiilor.
Datează din Evul Mediu
Istoria consemnează primul om de zăpadă ca făcând parte din perioada Evului Mediu. În jurul anului 1380 a apărut și prima dovadă documentară a acestui lucru. În ceea ce privește forma oamenilor de zăpadă, de-a lungul vremii aceștia au fost obținuți atât din doi-trei bulgări, cât și dintr-un singur bloc. În plus, unii au avut o stare de bună dispoziție, iar alții, o față destul de tristă, simbolizând frigul. Despre existența omului de zăpadă a vorbit însuși Michelangelo, care a menționat figura acestuia modelată în omăt în iarna anului 1492-1493, la Palatul Medici. Nici William Shakespeare nu a stat deoparte, vorbind despre omul de zăpadă în drama Richard al II-lea. Mai târziu, în anul 1770, despre acest personaj s-a pomenit într-o carte cu cântece pentru copii. În anul 1778 a fost realizat primul calendar în care luna decembrie este reprezentată de patru copii care fac un om de zăpadă, opera unui renumit gravor în aramă, polonezul Chodowiecki.
Angus, regele muntelui
Odată cu saltul industrial și economic a început și o nouă eră a omului de zăpadă. Acesta a fost confecționat din sticlă, lemn și vată și a ajuns să fie vedeta pomului de Crăciun, pictat sau lipit pe globuri ori pur și simplu ca ornament. În anul 1999, în Bethel, un orășel din statul american Maine, a fost modelat și cel mai mare om de zăpadă din lume. Acesta a fost botezat Angus, regele muntelui, și a fost făcut în cinstea guvernatorului statului din acea vreme, Angus King. Uriașul s-a lăudat cu o înălțime de 35 de metri și cu o greutate de 2.000 de tone. La construirea acestuia au fost necesari mai mult de 5.600 de metri cubi de zăpadă. În ceea ce privește nasul, acesta nu a mai fost un morcov, ci o structură de doi metri, de sârmă și pânză. Cât privește gura, aceasta a fost realizată din șase anvelope de automobil, în timp ce nasturii au reprezentat trei anvelope de tractor. Într-un final, constructorii au găsit și cum să-i facă brațele uriașului, așa că au adus două trunchiuri de copac de câte trei metri fiecare.
Poate fi văzut doar la microscop
Îndrăgostiți de omul de zăpadă au fost și cercetătorii, care au lăsat uneori treburile importante și au încercat experimente la care nimeni nu s-ar fi gândit vreodată. Un exemplu demn de Cartea Recordurilor l-au dat specialiștii Universităţii West London, care au folosit echipamentele pentru litografie laser ale instituţiei pentru a crea cel mai mic om de zăpadă. Acesta a fost de fapt construit prin suprapunerea a trei sfere din silicat, fiecare cu diametru de 0,9 microni, miniatura rezultată având o înălţime de numai 0,003 milimetri. Spre comparaţie, un fir de păr uman măsoară aproximativ 75 de microni în diametru (0,075 milimetri)… Impresionant prin dimensiunile sale miniaturale, cel mai mic om de zăpadă din lume nu poate fi însă admirat decât cu ajutorul unui microscop electronic. Și tot cercetătorii National Physical Laboratory, din cadrul Universităţii West London, au mai creat o figurină cu înălţimea de 0,01 milimetri.
Perfect doar la 1,62 metri
Dincolo de efectele gerului, de problemele cu drumurile, de facturile de coşmar la întreţinere, când vine ninsoarea, toată lumea se înghesuie să facă un om de zăpadă. Și, dacă nu ştiaţi, există chiar şi o formulă ştiinţifică pentru a realiza omul de zăpadă perfect, ca la carte, dezvoltată de cercetătorii de la Universitatea Nottingham Trent. După ce au analizat structura zăpezii, au calculat greutatea, presiunea bulgărilor, înălţimea ideală a structurii etc., aceştia au ajuns la concluzia că un om de zăpadă trebuie să aibă fix 1,62 metri. Dar asta nu e tot. Bulgărele pentru cap e necesar să aibă 30 de centimetri diametru, pentru corp, 50 de centimetri diametru, iar bulgărele de jos, 80 de centimetri. Ochii nu trebuie să fie mai mari de cinci centimetri, nasul, care trebuie neapărat să fie un morcov, nu are voie să depășească patru centimetri, iar omul de zăpadă, spun cercetătorii, trebuie să aibă doar trei accesorii: o pălărie, fular și mănuși. În ceea ce privește nasturii, sunt suficienți trei, așezați pe piept. Formula de realizare a omului de zăpadă perfect a fost întreprinsă după un studiu făcut de o firmă de asigurare, care a arătat că, în timp ce britanicii afirmă că adoră să ridice oameni de zăpadă, 87% dintre ei nu se simt încrezători în propriile abilități.
Brelocuri, ciorapi groşi şi… scutece pentru puii de reni
Unde se duc scrisorile trimise în fiecare an celui mai așteptat bătrânel? Se spune că acesta are un loc special în Munții Korvatunturi, în căsuța sa secretă din Nordul îndepărtat, unde are o colecţie impresionantă de scrisori arhivate. Mai mult, Moș Crăciun nu îi lasă pe cei mici să aștepte. Ajutat de cei 40.000 de spiriduși, acesta dă un răspuns în scris copiilor, urmând ca ulterior aceștia să găsească sub brad și cadourile mult dorite. Nicio scrisoare adresată Moșului nu e aruncată, nici măcar cele netimbrate! Acestea sunt puse într-un plic pe care e scrisă adresa lui Moș Crăciun și expediate spre Helsinki, unde de acestea se ocupă autoritățile finlandeze. Dacă micuții din România sunt extrem de curioși și, în scrisorile trimise, îi cer Moșului cât mai multe detalii despre reni și despre spiriduși, ceilalți copii ai lumii îi trimit acestuia și ciorapi groși, ca să nu răcească, dar și bunătăți tradiționale, precum plăcintă tradițională cu stafide și scorțișoară, biscuiți, brelocuri sau chiar… pampers pentru puii de reni.
România, în topul celor mai numeroase scrisori adresate Bătrânelului
Câte scrisori trimit copiii români, englezi, francezi, chinezi, arabi, ruși, spanioli şi finlandezi lui Moș Crăciun? Dacă până la 10 decembrie numărul acestora este destul de mic, odată cu acest moment, numărul acestora crește semnificativ. Potrivit oficialilor Poștei Finlandeze, Santa Claus se pare că ar primi în jur de 700.000 de scrisori de la copiii din întreaga lume. Dacă micuții din Anglia și din Franța se estimează că trimit în fiecare an în jur de 30.000 de scrisori, recordul a fost atins în anul 2009 de copiii români, care i-au scris lui Moș Crăciun nu mai puțin de 75.000 de misive, care de care mai frumoase. Cel mai des pe scrisori nu e trecută o adresă completă, la destinatar apărând pur și simplu Santa Claus sau Moș Crăciun, destinația fiind ori Polul Nord, ori Laponia.
Cu doar câţiva centimetri mai mic decât Statuia Libertăţii
Locuitorii orașului Harbin, din nordul Chinei, s-au gândit că trebuie să facă ceva inedit și, drept urmare, au realizat cea mai mare sculptură în gheață din lume, care îl reprezintă pe atât de iubitul Moș Crăciun (foto 1). Gigantul a fost sculptat dintr-un bloc de gheață lung de 160 de metri și înalt de 24 de metri, fiind completat de barbă și de pălărie. Un artist indian care creează opere de artă din nisip, Sudarsan Pattnaik, se poate lăuda cu un alt Moș Crăciun de excepție: cel mai mare Moș din nisip construit pe o plajă (foto 2). Acesta a avut 37,21 metri, iar la această operă artistul a lucrat 22 de ore, timp de două zile, alături de 20 dintre cei mai buni studenți ai săi. Interesant este că Moș Crăciun din nisip este cu doar câțiva centimetri mai mic decât Statuia Libertății. La polul opus se află cel mai mic Moș Crăciun din lume (foto 3). Acesta a fost realizat de artistul Willard Wigan, măsoară 0,005 milimetri în înălțime și încape pe gămălia unui ac de cusut.