de Roxana Istudor şi Alexandru Brădescu
Unul dintre cele mai ambițioase proiecte visate de om, acela de a crea orașe plutitoare independente și funcționale, este pe cale de a prinde formă. Companii, academicieni, arhitecți și un Guvern lucrează împreună pentru a crea prototipul până în 2020.
Teste în largul coastelor Polineziei Franceze
O organizație din San Francisco numită Institutul Seasteading încearcă de aproape un deceniu să convingă opinia publică în legătură cu posibilitatea efectivă ca un oraș plutitor să poată fi realizat. S-a mers până acolo încât s-a apelat la finanțare cu monedă virtuală, o modă care este tot mai răspândită în Silicon Valley și pe Wall Street, notează „New York Times”. Iar din 2017, pe fondul încălzirii globale și al ridicării nivelului mărilor din acest motiv, ideea începe să devină atrăgătoare. Mai mult, Guvernul Polineziei Franceze a decis să permită Institutului Seasteading să facă testele necesare în largul coastelor țării. Construcția ar putea începe nu peste mult timp, iar clădirile care ar alcătui nucleul viitoarei așezări ar putea fi locuibile în doar câțiva ani. „Un astfel de oraș ar fi chiar o națiune de tip start-up. Putem crea o diversitate enormă de guvernări pentru o diversitate enormă de oameni”, este de părere Joe Quirk, președintele institutului.
Hoteluri, birouri, restaurante gata în câțiva ani
Membrii Institutului Seasteading intenționează să nu piardă timpul. Chiar dacă nu există garanția că aceste locuințe ar atrage locuitori sau că ar fi la adăpost de pirați, țelul este să existe structuri viabile în orizontul anului 2020, printre care hoteluri, birouri, restaurante, totul în interiorul unui cost de circa 60 de milioane de dolari. Materialele de construcție vor fi folosite cu cea mai mare grijă și se va apela la lemn, bambus și fibră de nucă de cocos, precum și la metal și plastic reciclat. „Nu cred că va fi vorba despre ceva foarte radical la început”, consideră Randolph Hencken, director executiv al institutului.
Beneficii economice și protecția mediului
Proiectul va fi în apropierea țărmului unui stat protejat de apele năvalnice, notează BBC. Ţinând cont de acordul guvernamental și invitația implicită, realizatorii orașului plutitor pleacă de la premisa că vor fi lăsați să se guverneze singuri, deși este posibil să fie nevoie și de acordul Franței, căreia teritoriul îi aparține. În ceea ce privește memorandumul semnat cu autoritățile polineziene, acesta stipulează două direcții majore pe care viitorul proiect va trebui să-și demonstreze viabilitatea: beneficiile pentru economia locală și faptul că nu aduce atingere mediului înconjurător.
Nu se vor folosi combustibili fosili
Înainte însă de a creiona reperele sociale și de guvernare ale unui astfel de oraș se impun reperele tehnice ale edificării acestuia. Imaginile generate pe computer sunt doar o parte din ceea ce urmează să se întreprindă. „Multe dintre toate lucrurile prezente în imagini au fost mai mult discutate în jurul unor focuri de tabără, trebuie să ne gândim la serviciile publice, la cine va plăti pentru toate acestea etc.”, explică Hencken. În orice caz, orașul plutitor va fi sustenabil, nu va folosi combustibili fosili și nu va exploata apele înconjurătoare așa cum obișnuiesc oamenii să facă asta în prezent. „Traiul în apropierea apei va elimina ideea că marea este un teren de vânătoare, o cale de viteză și o groapă de gunoi”, adaugă Hencken.