Main menu

header

826 2 1de Silviu Ghering şi Adrian Barna

Centrul istoric al Bucureștiului este o atracție nu numai pentru turiști, ci și pentru „tineret mândria țării” prin parfumul... teraselor, cluburilor și barurilor deschise, în vremurile bune, toată noaptea. Ei bine, acolo, în această lume „de noapte” se găsește o altă lume. Două lumi pe aceeași stradă. Intrarea Nicolae Șelari, dintre Strada Lipscani și Strada Blănari, pe care se iese în dreptul Bisericii Sfântul Nicolae Șelari.

Poftiți în salonul oriental și în salonul francez!

Muzeul „Micul Paris” te duce în... Micul Paris de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în atmosfera din altă epocă, dominată de eleganță, rafinament, bun gust, civilizație... Eugen Ciocan, fotograf, regizor, om de televiziune, a recreat într-o clădire istorică, a uneia dintre cele mai înstărite familii de la finalul secolului al XIX-lea, „aerul” pierdut din acea Belle Epoque unică și irepetabilă. Micul Paris în două saloane vintage: salonul oriental și salonul franțuzesc. Cine le poate descrie mai bine decât creatorul lor: „Eu cred, sincer, că noi, românii, avem o vocaţie bizantină în noi, aşa că am făcut un salon oriental şi un salon franţuzesc. Cu stucaturi de la Teatrul Maria Filotti din Brăila, stilul maur, cu acest univers de obiecte din zările Orientului, e un fel de reconciliere a marelui Orient. Şi Salonul franţuzesc cu stucaturi de ipsos patinate din mânuţa noastră, cu o splendidă oglindă rococo - este o piesă de muzeu, o realizare pe care nu ai cum să o mai ai astăzi nici dacă ai toţi banii din lume”.

Mobilă, veșminte, obiecte și multe, multe fotografii contextuale

Piese de mobilier din epocă, veșminte și accesorii vestimentare autentice din epocă, venite de la Paris, de la o rochie de seară din anii 1920 la un costum bărbătesc elegant din primul an al secolului, 1900, o pălărie din paie de Panama din anii 1928-1930, dar și straie țărănești de început de veac, câteva piese dintr-un serviciu de ceai Rococo pe o tavă turcească, două evantaie aduse din Japonia, pictate manual, o trusă de toaletă bărbătească intactă, un patefon, o maşină de cusut Singer, care făcea parte din cotidianul din fiecare casă, reviste de modă, de cultură, pentru femei și, evident, multe, multe, multe fotografii de context, explicative. Un „microcosmos” complet. O lecție de istorie.

Nu sunt bilete la intrare, accesul în Micul Paris al începutului de secol XX se facepe bază de donație într-o cutiuță. Vintage, bien sûr, mon chere!