de Georgiana Mihalcea

Tinerii din România au nevoie de exemple pozitive, de motivație, de proiecte în care să-și dezvolte spiritul civic. Unul dintre cele ample mai programe implementate la nivel național cu scopul de a-i învăța pe copii și pe tineri ce înseamnă reciclarea, un stil de viață sustenabil și responsabilitatea este „Patrula de Reciclare”. Am stat de vorbă cu Ada Lungu (medalion), președinta Asociației Volens, despre acest program național de educație climatică și am aflat cât de importante sunt rezultatele obținute de-a lungul anilor.

„După trei ani, aveam 600 de unități școlare înscrise anual”

- Cum a luat ființă Patrula de Reciclare?

- În primăvara anului 2011, Patrula de Reciclare, proiectul-pilot al Asociației Române pentru Reciclare-RoRec, lansa elevilor și profesorilor timișoreni provocarea să organizeze o campanie de informare și de mobilizare la colectarea deșeurilor electrice. A fost un succes extraordinar din punctul de vedere al cantității de deșeuri colectate, dar, cel mai important, a arătat câtă nevoie de educație climatică avem. Ne-am dorit ca Patrula să fie un proiect de durată și de impact, dar ceea ce s-a întâmplat în realitate ne-a depășit orice predicții: în trei ani avea să devină un program național, cu peste 600 de unități școlare înscrise anual. Asociația Volens, care reunește o parte din echipa inițială a programului, a preluat din 2019 Patrula de Reciclare. Am extins aria preocupărilor la mai multe teme de actualitate legate de mediu și de climă, punând accent pe incluziune și formare de abilități în rândul copiilor și tinerilor.

- De ce ați ales această denumire?

- „Reciclare” pentru că aceasta a fost miza primilor ani și a rămas o temă prioritară și astăzi. Iar „Patrula” deoarece am vrut să formăm o adevărată forță civică de tineret. Odată intrați în Patrulă, copiii au devenit mici „gardieni” ai gesturilor responsabile, în școală dar și acasă. Au început să le spună părinților, bunicilor, vecinilor să colecteze corect deșeurile, să nu mai arunce bateriile la gunoi, să renunțe la obiectele de unică folosință, să nu risipească apă și energie. Tatăl unui elev voluntar ne-a spus cândva, râzând „fii-miu a plecat la școală elev și s-a întors acasă... polițist”.

„Vrem să ajutăm copiii și adolescenții să-și dezvolte competențe climatice”

- Care îi sunt principalele obiective?

- Dezvoltare de competențe, incluziune socială, implicare civică și schimbare de comportament. Vrem să ajutăm copiii și adolescenții să-și dezvolte competențe climatice dar și abilități de viață esențiale pentru viitor - adaptabilitatea, creativitatea, încrederea, empația, capacitatea de a lucra în echipe caracterizate de diversitate. Vizăm și integrarea socială a copiilor care se luptă cu dizabilități sau dificultăți de adaptare la școală. Încurajăm tinerii să găsească soluții, să acționeze împreună pentru a schimba ceva în școala, în familia sau comunitatea lor. Ne dorim să vedem copii fericiți, mândri și încrezători, indiferent de vârsta sau abilitățile lor.

- Ce activități cuprinde în fiecare an școlar?

- Modelul nostru de educație este experiențial, bazat pe interactivitate, pe activități practice, în școală și pe teren. Oferim profesorilor acces la seturi de materiale digitale pe 10 teme de mediu de actualitate (incluzând gestionarea tuturor tipurilor de deșeuri, economia de resurse naturale, evitarea risipei de mâncare, protejarea biodiversității etc.). Ei le folosesc la clasă pentru prezentări, ateliere practice și jocuri prin care copiii își dezvoltă competențele climatice. Lansăm periodic câte un concurs sau o provocare. Fiecare echipă (creată pe principiul incluziunii) identifică problemele de mediu specifice comunității ei, găsește soluții și participă la implementarea lor. Printre aceste soluții se numără, ca exemplu concret, mobilizarea la colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile - baterii consumate, aparate electrice, ambalaje, textile. Fiecare școală își creează propriile recipiente de colectare, acesta fiind un prim exercițiu de creativitate și de lucru în echipă. Apoi, preșcolarii și elevii merg în comunitate și explică oamenilor de ce este important să colectăm selectiv și își invită vecinii să participe la campanie. Strânsul bateriilor consumate îi pasionează în mod deosebit, pentru că sunt ușor de găsit și de adus la școală. Pusul bateriilor în containerul de colectare din școală a devenit, pentru mulți copii, un ritual pe care îl adoră, pentru că e o mare satisfacție să știi că faci ceva bun pentru Planetă. Deșeurile sunt ridicate de operatorii de colectare locali și duse la centrele de sortare, de unde vor pleca spre fabricile de reciclare. Dar Patrulele nu fac numai activități de colectare de deșeuri, ci și de ecologizare a unor locuri din natură unde s-au strâns gunoaie. În materialele pe care le oferim îi ghidăm cum să organizeze eficient și în siguranță astfel de inițiative. Fac și evenimente caritabile, unde aduc obiecte încă bune dar pe care nu le mai folosesc - haine, cărți, jucării și le donează unor copii săraci sau le vând și donează banii pentru o cauză caritabilă. Au și campanii de economisire a apei sau de evitare a risipei de mâncare sau inițiative de amenajare a spațiului verde al școlii.

- Are acoperire națională acest proiect?

- Patrula de Reciclare e un program național, deschis cadrelor didactice din toate județele și din București, din toate ciclurile învățământului preuniversitar: grădiniță, primar, gimnazial, liceal. Orice profesor interesat se poate înscrie pe site-ul www.patruladereciclare.ro. Oferim acces gratuit la un set de resurse educative moderne și prietenoase și la o comunitate de bune practici, în cadrul căreia profesorii și elevii sunt sprijiniți și promovați să aibă un impact pozitiv durabil în școlile și comunitățile lor.

„150.000 de preşcolari şi elevi şi 4.850 de profesori au beneficiat de program, până acum“

- În ce constau realizările de până acum? Câți copii și câte cadre didactice au fost implicate de-a lungul timpului?

- În cifre, 150.000 de preșcolari și elevi și 4.850 de profesori au beneficiat de program, până acum. În toți acești 13 ani, prin munca noastră de comunicare, milioane de români au devenit mai conștienți de impactul deciziilor noastre asupra mediului și și-au schimbat obiceiurile. Pe lângă statistici, însă, există poveștile. Poveștile unor transformări incredibile: echipe de la țară care au devenit campioni naționali, pitici de grădiniță care s-au afirmat în competiții alături de elevi de gimnaziu și liceu, copii cu dizabilități care și-au descoperit talente nebănuite, adolescenți rebeli care și-au găsit un drum profesional, profesori cu har care au devenit „reperele” comunității la protejarea mediului, familii în viața cărora Patrula este deja o prezență constantă, de ani întregi.

- Este acest proiect o formă de educație nonformală incluzivă? De ce?

- Încurajăm profesorii coordonatori să formeze echipe din copii cât mai diferiți, ca abilități, mediu social, rezultate școlare, etnie etc. Misiunea noastră, ca asociație, este să creăm oportunități inovatoare de învățare nonformală prin care tineri diferiți dobândesc încredere și curaj să participe la dezvoltarea sustenabilă a comunităților din care fac parte, și, implicit, la propriul lor viitor. Fiecare activitate, fiecare competiție are în centru acest mecanism de colaborare între elevi foarte diferiți, dar și între copii și familiile lor, între școală și comunitate. Susținem profesorii prin întâlniri periodice și schimburi de experiență, la nivel național și internațional.