de Laura Zmaranda
În decorul feeric al Munţilor Maramureşului, pe Valea Vaserului, acolo unde legendele încă se împletesc cu realitatea, bătrâna mocăniţă îşi urmează, şuierând din vreme în vreme, drumul către destinaţie. De această dată, vagoanele ei sunt lipsite de povara buştenilor, pentru că mocăniţele sunt menajate de la „muncile grele” şi folosite ca atracţie turistică pentru turiştii din întreaga lume. Mai multe informaţii despre mocăniţă ne-a oferit Ioana Coman, reprezentant al turismului în cadrul Căilor Feroviare Forestiere Vişeu de Sus.
„Propulsată de motorul cu abur inventat de James Watt”
- Mocăniţa are o istorie frumoasă, dar şi tulburătoare. Ce ne puteţi spune despre trecutul ei?
- Scopul iniţial pentru construirea căii ferate forestiere pe Valea Vaserului a fost transportul buştenilor din pădure către gaterele de prelucrare din Vişeu de Sus. Acest lucru se întâmpla în anul 1932. Până atunci s-a practicat plutăritul, închipuiţi-vă deci că progresul a fost fantastic. Deşi mai puţin ca în trecut calea ferată forestieră de pe Valea Vaserului este în continuare folosită în scop industrial, dar şi turistic. Asta face ca ea sa devină ultima cale ferată forestieră activă din Europa. Însă, căderea sistemului comunist şi schimbările economice aferente au avut un impact negativ. În câţiva ani, aproape toate locomotivele au fost scoase din funcţiune, şinele au fost demontate, iar locomotivele şi vagoanele, transformate în fier vechi sau vândute la preţuri mari muzeelor de domeniu din străinătate. O singură mocăniţă a mai rămas vie, cea de pe Valea Vaserului.
- Prezentaţi-ne câteva date tehnice ale trenului.
- Locomotiva cu abur este propulsată de motorul cu abur inventat de James Watt şi a apărut ca o soluţie la transportul prin galeriile miniere, care se efectua manual sau folosind cai. Prima locomotivă „rachetă” a fost inventată în 1829 de George Stephenson şi a fost folosită pentru transportul persoanelor pe cale ferată între Liverpool şi Manchester. Aceasta avea în componenţa sa un cazan cu apă încălzit cu cărbune sau lemn. Vaporii de apă sub presiune erau conectaţi şi dirijaţi spre un piston care determina mişcarea bielei ce leagă pistonul de roată. Astfel, mişcarea liniară a pistonului se transformă în mişcare circulară a roţii. Locomotivele cu abur sunt folosite astăzi mai ales în scop turistic. Există însă excepţii când funcţionează ca tren de producţie, iar atunci procesul este simplu. Locomotiva, dotată cu 10-15 vagoane, trage în sus trucuri (vagoane speciale pentru transportul buştenilor) goale, iar la întoarcere alunecă practic la vale sub greutatea încărcăturii.
În ceea ce priveşte transportul de persoane, capacitatea maximă este de aproximativ 170 de locuri. În mod normal, trenul cu abur se poate deplasa cu o viteză de maximum 15 km/h, însă condiţiile actuale ale căii ferate nu permit o viteză de deplasare mai mare de 10 km/h. Lipsa fondurilor publice a îngreunat procesul de reabilitare a căii ferate, însă eforturile s-au finalizat pozitiv.
Măriuţa, trecută de pragul centenarului
- Cine se ocupă de întreţinerea căii ferate şi a trenurilor de la Vişeu de Sus?
- Calea ferată forestieră de pe Valea Vaserului este proprietatea statului, însă materialul rulant aparţine operatorului de transport privat RG Holz-Company, care suportă toate costurile de întreţinere şi reparaţie. Din anul 2000, fundaţia elveţiană „Hilfe für din Wassertalbahn” oferă un sprijin material şi logistic însemnat. În anul 2005 a finanţat restaurarea locomotivei istorice 764.211 - Orstein &Koppel, Berlin, an de fabricaţie 1910 - denumită Măriuţa, şi care a împlinit în 2010 un secol de existenţă, iar un an mai târziu a achiziţionat locomotiva 764.421 - Reşiţa, an de fabricaţie 1955.
- Tehnologia a evoluat considerabil. Aşadar, se mai bucură mocăniţa de aprecierea de altădată?
- Mocăniţa se bucură de numeroşi turişti, dar nu neapărat de aprecierea lor, şi mă refer în mod special la turiştii români. Prea puţini cunosc valoarea unui asemenea monument tehnic şi cultural. Cu toate astea, are parte de mulţi admiratori. Oameni din întreaga lume vin în ţara noastră pentru a putea vedea şi fotografia Mocăniţa. La achiziţionarea biletului, un turist a spus înflăcărat: „Am traversat Atlanticul pentru a vedea Mocăniţa, nu aş putea rata în ruptul capului această călătorie!”.
- Ce viitor se întrevede pentru Mocăniţă?
- Atât timp cât pe Valea Vaserului singurul mod de acces va rămâne această cale ferată lovită mereu de necazuri, dar ajutată de oameni cu dăruire şi devotament, există şanse mari de a dezvolta o infrastructură turistică serioasă în jurul acestui monument tehnic şi cultural.
- Funcţionează tot timpul anului sau doar în anumite perioade?
- Sezonul începe oficial la data de 1 mai şi se încheie la mijlocul lui octombrie, dar trenurile pornesc şi cu ocazia sărbătorilor importante de peste an. Spre exemplu, anul acesta, cei care vor sărbători trecerea dintre ani în mocăniţă vor avea parte de un program inedit. Se pleacă din Gara Vişeu de Sus către Novat/Paltinu la ora 19:00, acolo unde turiştii sunt aşteptaţi cu un meniu copios, artificii, foc de tabără şi o experienţă de neuitat. Preţul unui bilet pentru adulţi este de 175 lei, iar pentru copii, 87 de lei. Întoarcerea va fi pe la ora 3:30, dar cei care vor dori să rămână la Novăţ au posibilitatea să se cazeze în trenul-hotel Carpatia-Express, contra sumei de 49 de lei de persoană. Trenul-hotel staţionar se află într-o zonă îngrădită şi păzită.