de Laura Zmaranda

- La 17 iunie, floarea este celebrată în Parcul Natural Comana, Delta de lângă Bucureşti

Mai puţin recunoscută ca destinaţie turistică, regiunea de sud a ţării noastre ascunde totuşi între graniţele ei câteva locuri superbe. Aflat în apropierea Bucureştiului, Parcul Natural Comana, din comuna cu acelaşi nume, este considerat unul dintre cele mai frumoase locuri din Câmpia Română. Întins pe aproximativ 25.000 de hectare, acesta este de multe ori asemuit cu Delta Dunării, având însă avantajul de a fi mult mai accesibil turiştilor. Mai mult decât atât, parcul ascunde între graniţele sale una dintre cele mai gingaşe flori care cresc în regiunea de câmpie. Bujorul sălbatic, o specie aflată pe cale de dispariţie, a devenit în timp simbolul comunei şi este unul dintre motivele pentru care turiştii vin aici la început de vară. Anul acesta, Primăria comunei Comana organizează Sărbătoarea Bujorului la data de 17 iunie.

O destinaţie turistică de excelenţă
Străjuit de arborii seculari care formează o vastă întindere forestieră însoţită de-a lungul ei de cursul Neajlovului, Parcul Natural de la Comana pare să fie unul dintre locurile în care natura a avut totuşi ultimul cuvânt. Înţesat de trasee turistice şi de peisaje superbe, acest loc aflat atât de aproape de metropolă, doar aproximativ 30 de kilometri îl separă de marea întindere de beton, are un dram de sălbăticie nesperat de frumoasă. În lunile de primăvară şi vară, pădurea, dar şi balta cu care se îngemănează freamătă a viaţă şi a energie. Susurul râului ce şi-a creat drumul printre fortăreaţa de stufăriş, foşnetul frunzelor ce animă stejarii şi frasinii bătrâni de câteva secole, coloniile de păsări ale căror „mici dispute” se aud de dincolo de ascunzişurile lor sunt doar câteva dintre motivele pentru care ar trebui să vizitaţi Parcul Natural Comana. Odată ajunşi aici, opţiunile sunt variate. Puteţi face trasee turistice pe jos sau cu bicicleta sau puteţi închiria un foişor de unde să observaţi vieţuitoarele din Balta Comana. Pentru cei care vor să petreacă o noapte în parc, administraţia a conceput spaţii speciale pentru campare.

Două rezervaţii ştiinţifice de mare preţ
Însă dincolo de a fi doar o destinaţie turistică de excelenţă pentru cei care vor să scape rapid din agitaţia Capitalei, Parcul Natural Comana este locul în care drepturile naturii trebuie respectate, mai cu seamă pentru că aici se află două arii floristice şi faunistice nemaiîntâlnite în ţara noastră. Este vorba despre Rezervaţia ştiinţifică de bujor şi Rezervaţia ştiinţifică de ghimpe. Bujorul românesc (Paeonia peregrina Mill. var. Romanica) este o floare superbă, de un roşu aprins, care creşte spontan doar în pădurile de şes sau la marginea lor. Inclusă pe lista plantelor protejate de lege, cel puţin în rezervaţia de la Comana, bujorul sălbatic pare să aibă existenţa asigurată. Mai puţin spectaculos decât bujorul, ghimpele are, de asemenea, şansa de a fi protejat de lege. Spre deosebire de bujorul sălbatic, a cărui culoare îl demaschează în covorul verde care îl înconjoară, ghimpele creşte la trunchiul copacilor, fiind mai greu de recunoscut.

Paradisul multor vieţuitoare pe cale de dispariţie
Recunoscută ca a treia zonă umedă a României după Balta Mică a Brăilei şi Delta Dunării şi a doua ca biodiversitate după cea din urmă, Balta Comana se dezvăluie privirii ca un adevărat colţ de Rai. Inclusă pe lista siturilor RAMSAR, Delta de lângă Bucureşti, aşa cum este de multe ori denumită, pare să fie un loc excelent pentru păsări. Înconjurate de un festin incredibil de bogat şi de o vegetaţie luxuriantă care le permite să se ascundă de privirile iscoditoare ale omului, păsările poposesc aici în fiecare primăvară. De-a lungul timpului au fost observate nu mai puţin de 141 de specii, 71 dintre acestea fiind incluse pe lista roşie.
Sub luciul apei se ascund, de asemenea, două specii foarte importante de peşti. Este vorba despre ţigănuş (Umbra krameri) şi cleanul de Comana (Leuciscus Boristenicus), peşti care trăiesc doar în apele Neajlovului. Lista vieţuitoarelor care trăiesc aici este completată şi de familia reptilelor, balta reprezentând căminul pentru două specii de şerpi protejate prin Convenţia de la Berna. Este vorba despre şarpele de sticlă (Anguis fragillis) şi şarpele de apă (Natrix tessellata). Spectacolul oferit de priveliştea bălţii începe cu frenezia păsărilor sălbatice care se cuibăresc în stufăriş şi se poate încheia, dacă aveţi noroc, cu apariţia timidă a vidrei, o specie de mamifer protejată prin Convenţia de la Berna. Pentru cei care vor să se relaxeze altfel decât stând sub răcoarea arborilor, administraţia parcului a pregătit o altfel de experienţă. Sub îndrumarea unui ghid, turiştii pot naviga pe cursul Neajlovului cu lotca sau caiacul.

Misterele mănăstirii

Cei care ajung în această comună de câmpie pot vizita şi Mănăstirea Comana, un monument antropic impresionant nu doar prin arhitectură, ci mai ales prin istoria şi legendele care îl înconjoară. Scrierile istorice arată că aceasta a fost construită pe ruinele unei mănăstiri ctitorite de legendarul Vlad Ţepeş (1461). Mănăstirea Comana ascunde multe mistere dincolo de zidurile ei milenare, însă cel mai atractiv dintre toate pare să fie cel legat de descoperirea unor oseminte găsite lângă pronaosul bisericii. Deşi această teorie nu a fost niciodată confirmată pe deplin, se pare că bărbatul care a fost îngropat aici ar fi chiar Vlad Ţepeş. În lipsa unor dovezi palpabile, care să ateste acest lucru, enigma scheletului descoperit continuă să fascineze şi să învăluie Mănăstirea Comana într-o aură mistică.

• Schimbările impuse de societatea supertehnologizată în care trăim au încălcat de multe ori drepturile naturii. Deşi frumuseţea şi biodiversitatea Parcului Natural Comana pot concura cu succes cu Delta Dunării, nu toţi vizitatorii lui înţeleg cât de important este ca acesta să rămână curat şi cât mai puţin alterat de mâna omului. Este important să spunem că, fără conştiinţa acestui lucru, Parcul Comana, în pofida frumuseţii lui incontestabile, riscă să devină doar un alt Paradis pierdut.