Main menu

header

09-01-1de Elena Şerban

La 4 iulie 1854 a venit pe lume, la Viena, românul care a schimbat faţa medicinei din întreaga lume. Victor Babeş.

 

Savantul a fost fiul lui Vincenţiu Babeş, om politic, avocat şi ziarist, membru fondator al Academiei Române. Îndrumat către carte de celebrul său tată, Victor începe să iubească ştiinţa, împreună cu fratele său Aurel. Mama sa, Sofia, a fost fiica unui magnat austriac, astfel că banii nu au fost o problemă pentru cei doi, care şi-au putut ocupa timpul cu învăţătura şi cu... muzica. Totuşi, la sfatul părinţilor, Victor se dedică medicinei, pe care o studiază la Budapesta, dar şi la Viena. Aurel şi Victor nu au fost singurii copii ai acestui cuplu, care a mai dat naştere altor şapte fii şi fiice. După terminarea facultăţii, Victor a lucrat ca asistent în laboratorul de Anatomie Patologică de la Budapesta. În scurt timp a devenit profesor asociat la Facultatea de Medicină din Budapesta. În 1887, savantul a fost chemat în România, unde a activat ca profesor la catedra de Anatomie Patologică şi Bacteriologie a Facultăţii de Medicină din Bucureşti.

Babeş este considerat unul dintre fondatorii microbiologiei moderne şi a adus contribuţii importante la studiul turbării, leprei, difteriei şi tuberculozei. Marele savant a descoperit şi valoarea serului imun, capabil să inactiveze microbii, a enunţat principiul imunizării pasive şi a inventat o metodă originală de imunizare antirabică, cunoscută în lume ca „Metoda română de tratament antirabic” (1888).

Datorită acestor invenţii, în 1893 Babeş a fost ales membru titular al Academiei Române. Savantul, care a murit la 19 octombrie 1926, la Bucureşti, a avut un fiu, Mircea.