Main menu

header

cotnari wide

de Dana Purgaru

Un test simplu, ce verifică dificultatea cu care o persoană se aşază pe podea şi se ridică în picioare, ar putea prezice câţi ani mai are de trăit, arată un nou studiu.

Se verifică uşurinţa cu care o persoană se aşază
Conform cercetării publicate recent într-un jurnal de specialitate de o echipă de oameni de ştiinţă din Brazilia, persoanele de vârstă mijlocie şi cele de vârsta a treia care aveau nevoie să folosească atât mâinile, cât şi genunchii pentru a se ridica prezentau un risc de aproape şapte ori mai mare de a muri în următorii şase ani faţă de persoanele care se puteau ridica fără a apela la braţe şi genunchi.

Elemente relevante: flexibilitatea, echilibrul şi coordonarea motorie
De-a lungul timpului, doctorii au folosit testul scaunului, în care o persoană se ridică de pe scaun, pentru a stabili nivelul de putere a picioarelor şi starea de sănătate a părţii inferioare a corpului, testul fiind administrat mai ales persoanelor în vârstă. Noul test este mai dificil şi poate fi folosit şi în rândul persoanelor mai tinere, potrivit doctor Kathryn Berlacher, profesor la Universitatea Medicală din Pittsburgh.
Cel mai important factor care controlează uşurinţa cu care o persoană se aşază şi se ridică este raportul dintre puterea muşchilor şi greutatea totală a corpului. „Există şi alte aspecte relevante, precum flexibilitatea corpului, echilibrul şi coordonarea motorie”, a explicat Claudio Gil Soares de Araújo, profesor la Universitatea Gama Filho din Rio de Janeiro.

Cel mai mic scor pentru cei care se ridică în genunchi şi se ajută de mână
În cadrul cercetării, oamenii de ştiinţă brazilieni au urmărit 2.002 adulţi cu vârste cuprinse între 51 şi 80 de ani, pentru o perioadă medie de 6,3 ani. La începutul studiului, fiecare participant a trebuit să se aşeze pe podea şi apoi să se ridice, folosind cât mai puţin mâinile, genunchii şi alte părţi ale corpului pentru a reveni la poziţia iniţială.
Voluntarii obţineau cinci puncte dacă se puteau aşeza fără a atinge podeaua cu genunchii, picioarele, braţele sau palmele şi încă cinci puncte dacă se puteau ridica fără ajutorul acestora. Pentru fiecare parte a corpului sprijinită de podea, voluntarii pierdeau un punct. Aşadar, dacă se aşezau pe podea sprijinindu-se într-un genunchi, obţineau patru puncte. Dacă se ridicau atingând podeaua cu un genunchi şi o palmă, scorul obţinut era de trei puncte. Dacă voluntarii păreau dezechilibraţi atunci când se ridicau sau se aşezau, pierdeau o jumătate de punct.
Cei mai agili participanţi au obţinut zece puncte, iar cei care nu puteau să se aşeze deloc au obţinut zero puncte.

Şansele de supravieţuire sunt bune pentru cei cu mobilitate
Datele au arătat că persoanele care obţinuseră un scor cuprins între zero şi trei puncte prezentau un risc de 6,5 ori mai mare de a deceda în cursul cercetării în comparaţie cu persoanele care obţinuseră opt-zece puncte. Cei care au avut scoruri cuprinse între 3,5 şi 5,5 prezentau un risc de 3,8 ori mai mare de a muri în comparaţie cu cei cu scoruri de opt-zece puncte. În cele din urmă, cei cu scoruri cuprinse între 6 şi 7,4 prezentau un risc de 1,8 ori mai mare de a deceda în comparaţie cu cei cu scoruri mari. „Doar doi participanţi care obţinuseră zece puncte au murit în cei şase ani de studiu”, a declarat Araújo. „Dacă cineva cu vârsta cuprinsă între 51 şi 80 de ani obţine zece puncte, şansele ca această persoană să fie încă în viaţă peste şase ani sunt foarte mari”, a adăugat cercetătorul.

• De-a lungul studiului, care s-a întins pe mai mulţi ani, 159 de participanţi au decedat, majoritatea fiind voluntari care obţinuseră scoruri foarte mici în cadrul acestui test.

Un indiciu important pentru medici

Potrivit doctorului Kathryn Berlacher, acest test ar putea fi foarte util doctorilor, permiţându-le acestora să le arate pacienţilor că trebuie să lucreze la starea lor de sănătate. „În zilele noastre, majoritatea pacienţilor nu fac deloc sport, şi dacă îi întrebi dacă urcă scările îţi spun că au dureri la genunchi şi la glezne”, a explicat doctorul.