de Elena Şerban

- La 14 februarie 1946 a fost prezentat ENIAC - primul calculator electronic pentru uz general

Se spune că cel mai bun prieten al nostru este câinele. Posibil. Un lucru însă e sigur: cel mai important ajutor al omului este calculatorul. Nu se poate stabili cu exactitate când a apărut primul calculator/computer sau care a fost acesta. Şi asta deoarece termenul în sine nu a apărut decât foarte târziu. Mai exact, în 1613, scriitorul englez Richard Braithwait foloseşte pentru prima dată denumirea de „computer”, referindu-se la o persoană care efectua calcule. Semnificaţia cuvântului a rămas aceeaşi până la jumătatea secolului al XX-lea. Totuşi, începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea, a căpătat sensul curent - dispozitiv tehnic ce efectuează un număr finit de operaţii aritmetice şi logice.

Totul a început cu... abacul
Sub o formă sau alta, au existat calculatoare din cele mai vechi timpuri. Una dintre cele mai vechi invenţii care poate fi numită astfel a fost abacul, creat în jurul anului 2500 î.e.n., în Sumeria. Era atât de eficient, încât, în 1946, în Japonia, un descendent al acestuia a reuşit să fie mai rapid decât o maşină de calcul modernă.
În Grecia Antică a apărut astrolabul - un dispozitiv menit să calculeze poziţiile corpurilor cereşti, pentru a-i ajuta pe navigatori. În 1900, un mecanism de felul acesta a fost descoperit pe epava navei Antikythera, ce datează din acea perioadă. Misterul felului în care funcţiona a fost elucidat după circa un secol.
Tot în Antichitate, matematicianul grec Heron a construit un teatru mecanic automat, capabil să redea piese de câteva minute. Este prima menţiune istorică referitoare la un sistem programabil.
Spre sfârşitul secolului al X-lea, călugărul francez Gerbert d’Aurillac a descoperit în Spania schiţe ale unei maşinării inventate de mauri care putea răspunde cu „da” sau „nu” la orice întrebare.
A urmat rigla de calcul. Concepută în anii 1620, a fost folosită chiar şi în cadrul misiunilor Apollo conduse de NASA. Astronauţii care au reuşit să păşească pe Lună foloseau rigle de calcul.
În 1642, Renaşterea era martoră la naşterea calculatorului mecanic. Era primul instrument capabil să realizeze toate cele patru operaţii aritmetice fără ajutor uman. Iar în 1801, Joseph Marie Jacquard a introdus în structura războiului de ţesut o cartelă perforată de hârtie. Această modificare i-a permis să ţeasă modele complicate în mod automat.

Secolul al XX-lea a marcat revoluţia tehnică
Prin combinarea celor două invenţii, în 1837, Charles Babbage a schiţat primul calculator mecanic programabil. Din cauza lipsei fondurilor, cel dintâi prototip a fost construit abia în 1888, de Henry Babbage, fiul lui Charles. În aceeaşi perioadă, Herman Hollerith a descoperit şi a pus în aplicare o metodă de stocare şi de procesare a informaţiilor.
La începutul secolului al XX-lea, ştiinţa şi tehnica evoluau extrem de rapid. Apăreau tehnologii noi. Idei noi. În 1936, Alan Turing descria teoretic un sistem de calcul care stă la baza computerului modern. În anii ’30-’40 s-au construit diverse prototipuri. Cele mai importante au fost:
- Z3 - realizat de Konrad Zuse în 1941. Era primul dispozitiv capabil să facă operaţii aritmetice în baza 2 şi calcule cu virgulă mobilă. Avea un mic grad de programabilitate.
- ABC - realizat de John Atanasoff şi Clifford Berry. Construit între 1937 şi 1941, era primul cu memorie regenerativă, fapt ce reducea dimensiunile totale (era cât un banc de lucru). Era neprogramabil.
- Colossus - erau sisteme secrete ale Marii Britanii. Au fost folosite la spargerea codurilor naziste în cel de-Al Doilea Război Mondial. Au demonstrat fiabilitatea a mii de tuburi utilizate simultan.
- ENIAC - proiect al Armatei Americane. Putea fi reprogramat pentru a rezolva o multitudine de probleme. Este primul calculator electronic pentru uz general din istorie, pe scurt, primul computer.

Cu tuburi, cu tranzistoare, apoi cu microprocesoare
Computerele cu tuburi s-au folosit în anii ’50. Treptat însă au fost înlocuite cu cele pe bază de tranzistoare. Acestea din urmă erau mai mici, mai performante şi aveau costuri de producţie şi consum energetic reduse. Primul astfel de sistem a fost prezentat în 1953, la Universitatea din Manchester, Anglia. Nevoia de mai ieftin şi mai bun a determinat apariţia circuitelor integrate şi a microprocesoarelor. În anii ’70, acestea au fost implementate în noile computere. În decursul unui singur deceniu, numeroase produse, de la video recordere la maşini de spălat, au fost echipate cu mici computere, numite microcontrolere.

Un obiect indispensabil
Revoluţia supremă a început în 1977, o dată cu apariţia computerelor pentru acasă. Au devenit populare în anii ’80. Erau prezentate ca dispozitive accesibile ca preţ, dedicate utilizatorilor nespecializaţi. În general, aveau elemente grafice şi o calitate a sunetului superioare computerelor universitare. Poate tocmai de aceea, cei mai mulţi dintre cei care îşi cumpărau un calculator îl foloseau pentru jocuri video.
În prezent, computerul a devenit indispensabil, acasă sau la birou, şi sub diferite modele, de birou ori portabil. Dacă i se adaugă şi conexiunea la internet... posibilităţile sunt nelimitate.

ENIAC - Un creier uriaş

ENIAC - Electronic Numerical Integrator And Computer (calculator şi integrator numeric electronic) - este primul computer din istorie. A fost proiectat pentru a calcula traiectoriile artileriei pentru Armata Americană. La prezentarea sa, din 1946, presa l-a supranumit „Creierul uriaş” - pentru că era de 1.000 de ori mai rapid decât calculatoarele electromecanice. Proiectarea şi construcţia lui ENIAC au fost finanţate de Armata Americană. Contractul a fost semnat la 5 iunie 1943, iar proiectul a fost demarat la Universitatea din Pennsylvania, cu numele de cod „Project PX”. Costul total s-a ridicat la 500.000 de dolari (ţinând cont de inflaţie... 6.000.000 de dolari - în prezent). A fost prezentat oficial la 14 februarie 1946, dar a intrat în folosinţa Armatei în iulie 1946. La 9 noiembrie a fost stins, a primit uşoare îmbunătăţiri şi apoi a fost mutat în Maryland. La 29 iulie 1947 a fost repornit, şi până la 2 octombrie 1955, ora 23:45, a funcţionat fără încetare.

Prima reuşită românească de profil, realizată în 1954-1957

La Institutul de Fizică Atomică din Bucureşti s-a realizat primul calculator din România de generaţia 1, cu tuburi electronice, în perioada 1954-1957, sub conducerea lui V. Toma, cu denumirea de CIFA-1. Prin realizarea CIFA-1, România a fost cea de-a opta ţară din lume şi cea de-a doua ţară din rândul ţărilor socialiste care au reuşit proiectarea şi realizarea unui calculator electronic. De asemenea, primul computer realizat în mediul universitar din România a fost construit în 1961, la Timişoara, în cadrul Institutului Politehnic. MECIPT-1 a fost şi primul computer alfanumeric, ceea ce înseamnă că putea să prelucreze în premieră şi texte.

„Nu există nimeni care să se îmbogăţească creând programe de calculator, din câte ştiu eu!” - Bill Gates (1980)