Main menu

header

cotnari wide

05-13-1de Andrei Dicu

- La 14 mai 1981, primul român a zburat în spaţiul cosmic

La 14 mai 1981, Dumitru Prunariu a devenit primul român care a zburat în spaţiul cosmic. Unicul nostru cosmonaut a fost, pe rând, ofiţer inginer în cadrul Comandamentului Aviaţiei Militare, şef al Aviaţiei Civile Române, preşedinte al Agenţiei noastre Spaţiale, ambasador în Rusia şi preşedinte al Consiliului de nemilitarizare a spaţiului cosmic în cadrul ONU.

Gripa rebelă era să-i schimbe cursul vieţii
De la misiunea Soiuz 40, niciun alt român nu a mai zburat în spaţiul cosmic. Graţie stelei sale norocoase, inginerul aeronautic Prunariu a petrecut în spaţiu 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute.
Totul a pornit în mai 1977, când sovieticii au început să facă selecţionări pentru programul de zboruri cosmice Intercosmos, adresat ţărilor socialiste. Au existat 150 de voluntari, majoritatea piloţi de supersonice şi ingineri. Iniţial, toţi cei 17 candidaţi români au fost respinşi în urma testelor medicale. Motivul respingerii lui Prunariu a fost o gripă, pe fondul căreia i-au fost descoperite perturbaţii ale parametrilor inimii. După două luni au fost reevaluate dosarele a cinci candidaţi, printre care şi Prunariu, care de data aceasta a izbutit să treacă toate probele naţionale.

„Lipsă de voinţă la pregătirea fizică”
În toamna anului 1977, sublocotenentul în rezervă Prunariu era detaşat la unitatea militară de la Bacău şi inclus într-un program multidisciplinar, ce cuprindea cursuri teoretice, zeci de ore de zbor pe avioane MIG 15, pregătire fizică şi ore de limbă rusă. În două luni, candidaţii trebuiau să capete aptitudini de sportivi de performanţă, numai că... în dosarul lui Prunariu ofiţerul supraveghetor notase: „Oarecare lipsă de voinţă la pregătirea fizică”. Totuşi, a fost selecţionat în grupul de pregătire a cosmonauţilor din cadrul Misiunii Spaţiale Româno-Sovietice Intercosmos, alături de ing. Cristian Guran şi cpt. ing. Mitică Dediu. Cei trei au fost evaluaţi la Moscova, dar, potrivit regulilor militare, Dediu avea prima şansă, fiind cu zece ani mai în vârstă decât Prunariu şi cu nouă ca Guran. Acesta din urmă, deşi excelent pregătit, a fost eliminat din pricina unor probleme ale aparatului vestibular. Trei ani, Dediu şi Prunariu au urmat o pregătire specializată la Zviozdnîi Gorodok („Orăşelul stelelor”), în apropiere de Moscova, loc în care locuiau ofiţerii străini. Ruşii au insistat ca aceştia să-şi aducă în URSS şi familiile, pentru a-i susţine moral pe candidaţi.

05-13-2Sculptorul a insistat sugestiv să facă mulajul pentru bust înainte de zbor
La 12 mai 1981, Dumitru Prunariu a fost confirmat oficial ca primul nominalizat în cadrul zborului româno-sovietic, alături de experimentatul cosmonaut sovietic, colonelul Leonid Popov, şeful echipajului. Dediu, ca şi rusul Romanenko, a fost numit membru al echipajului de rezervă, iar vestea dură a venit chiar de ziua de naştere a românului. Dacă Prunariu obţinuse la toate examenele calificative maxime, Dediu fusese pus în situaţia de a repeta unele probe, pentru a putea fi admis chiar şi în echipajul de rezervă.
Prunariu rememorează în cartea Anniei Muscă, „Dumitru-Dorin Prunariu biografia unui cosmonaut”, şi o întâmplare petrecută cu câtva timp înainte de momentul lansării: „Cu vreo două luni înainte de zbor, un renumit sculptor bielorus, Ivan Misko, artistul care realiza busturile cosmonauţilor, a venit la mine şi mi-a propus să-mi ia un mulaj al feţei pentru un viitor bust. Eu i-am zis că mai bine ar fi după zbor, când o să fiu deja cosmonaut. El s-a uitat înţelegător la mine şi mi-a spus convingător că e mai bine înainte, pentru orice eventualitate. Am stat cu ghipsul pe faţă vreo oră... Într-o zi, sculptorul a venit să îmi prezinte bustul. Mai târziu am aflat că două exemplare din acesta se află expuse în două muzee din fosta URSS, dar nu ştiu exact unde...”

Variaţii de temperatură de peste 300 de grade Celsius
Decolarea rachetei a decurs fără probleme, iar Popov şi Prunariu au efectuat prima manevră orbitală de ridicare a orbitei. Apoi, au dezbrăcat costumele de scafandru cosmic, au trecut în modul orbital şi s-au odihnit. A doua zi au efectuat a doua manevră de ridicare în vederea cuplării cu staţia orbitală Saliut 6. În momentul cuplării, Soiuz 40 avea o viteză faţă de staţie de 0,3 m/s. Episodul din 15 mai a fost imortalizat pe film din interiorul staţiei orbitale. Primul care a trecut prin deschizătura trapelor celor două obiecte cosmice a fost Prunariu. Ulterior, pentru o săptămână, cosmonauţii de pe cele două staţii au lucrat la experimente ştiinţifice, cel mai important fiind legat de studiul câmpului magnetic al Pământului şi de influenţa lui asupra organismelor vii. Condiţiile erau vitrege, deoarece în exteriorul aparatelor cosmice se produceau variaţii de temperatură de aproape 300 de grade Celsius. Prunariu ajunsese la performanţa de a se îmbrăca în imponderabilitate, în costumul ce cântărea 13 kg, în timpul-record de 7 minute. Nava Soiuz 40 a înconjurat Terra de 125 de ori, parcurgând 5.260.000 km, cu viteza de 28.500 km/oră, în 7 zile, 20 de ore, 42 de minute şi 52 de secunde. La aterizare, Prunariu avea să declare: „Pe la ora 20:00 treceam zilnic deasupra României. De acolo, de sus, România se vedea de mărimea unei pâini rumene de casă”.

Dureri cumplite în regiunea lombară
Misiunea spaţială a avut şi aspecte negative. Din pricina modificărilor apărute în organism în imponderabilitate, Prunariu a simţit dureri de coloană în regiunea lombară aproape pe tot parcursul zborului. „Mă trezeam regulat pe la 5:00-5:30 dimineaţa de durere şi simţeam nevoia imediată de a mă mişca. În timpul liber, cam o oră şi jumătate pe zi, mă uitam prin hublourile staţiei cosmice, admirând frumuseţile Pământului. Spuneam că mergem «la plajă», pentru că Soarele „bronza” (ardea) rapid şi puternic. TVR ne pregătise un program artistic pe benzi video, dar nu am apucat să vedem prea mult”, povesteşte cosmonautul.

• Prunariu ajunsese la performanţa de a se îmbrăca în imponderabilitate, în costumul ce cântărea 13 kg, în timpul- record de 7 minute

Preşedinţii stau la coadă să-l decoreze

În 1990, Prunariu a fost înaintat la gradul de colonel şi a devenit subsecretar de stat şi şef al Departamentului Aviaţiei Civile. După nouă ani a devenit doctor inginer în specialitatea „Dinamica sistemelor aerospaţiale”. Graţie intervenţiei sale a fost înfiinţată Agenţia Spaţială Română. A absolvit cursurile Colegiului Naţional de Apărare şi şi-a adâncit preocupările pentru geopolitică. În paralel predă un curs de Geopolitică şi Spaţiu Cosmic, în cadrul ASE Bucureşti. Este vicepreşedintele Fundaţiei EURISC - Institutul European pentru Managementul Riscului, Securităţii şi Comunicării, fundaţie care şi-a creat un nume în zona activităţilor de integrare europeană şi euroatlantică, iar în ultimii ani a scris o serie de lucrări ştiinţifice şi cărţi despre zborul în cosmos. După aterizare a fost decorat de preşedintele URSS Leonid Breşnev şi de Nicolae Ceauşescu, iar în anul 2000 a fost înaintat de preşedintele Emil Constantinescu la gradul de general de flotă aeriană şi decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României”, în grad de Mare Ofiţer. Ulterior a fost avansat la gradul de general-maior şi a fost decorat şi de preşedintele rus Dmitri Medvedev.

• Nava Soyuz-40 a înconjurat Terra de 125 de ori, parcurgând 5.260.000 km, cu viteza de 28.500 km/oră, în 7 zile, 20 de ore, 42 de minute şi 52 de secunde