Main menu

header

cotnari wide

de Iulian D. Moleianu

Bogăţiile naturale ale României sunt de notorietate şi pot constitui un răspuns la întrebarea de ce au atâta nevoie de noi structurile internaţionale economice, politice şi mai ales militare. Deşi în ţara noastră resursele naturale sunt tratate cu indiferenţă, NATO a inclus aceste aspecte vitale în fruntea listei sale de priorităţi, ca „obiectiv de grad zero”.

1 milion de euro pentru salvarea oraşului Comarnic
Lumea savanţilor români rămâne, în continuare, indiferentă la valorile apei cu proprietăţi curative, care ţâşneşte dintr-o stâncă din munţii aflaţi la 13 km de Comarnic, pe Valea Prahovei. Până de curând, izvorul Şapte Bolovani era cunoscut doar de câţiva pădurari, dar lucrurile s-au schimbat de când oficialii NATO din Berlin s-au aventurat recent până la Bolovani şi au recoltat apa în recipienţi. Analizele au demonstrat că lichidul nu conţine deloc nitraţi, fiind cel mai pur din Europa. Prima tentativă a experţilor străini de a-şi asigura controlul asupra acestor resurse s-a consumat în decembrie 2006, când o companie din Câmpina a concesionat prin licitaţie izvorul şi terenul aferent de la Bolovani pe o perioadă de 49 de ani. Imediat ce li s-a acceptat licenţa, românii au primit o scrisoare prin care li se propunea o colaborare. Reprezentanţii NATO doreau ca firma din Câmpina să îmbutelieze şi să distribuie apa de la Bolovani trupelor aflate în misiune pe teritoriul ţării noastre, însă era necesar ca românii să cumpere utilaje pentru captarea şi transportul apei din munte. Acest lucru presupunea montarea unei conducte de 15 km care să străbată întreaga zonă muntoasă, iar investiţia ajungea la cel puţin 1 milion de euro. Apoi, în etapa a doua, trebuia construită pe DN 1, la kilometrul 108, o fabrică modernă de îmbuteliere. Până acum nu s-au găsit fondurile necesare, dar investiţia ar putea redresa simţitor bugetul local şi rata şomajului din oraşul Comarnic, serios afectat în ultimii ani de criza financiară şi de lipsa locurilor de muncă.

Comisia comună lucrează în sistem „top secret”
Potrivit unor surse strict confidenţiale, vorbim despre apa pură, care necesită sute de milioane de euro, bune de investit într-o ţară membră UE, unde, în mileniul trei, comune întregi din judeţe precum Tulcea sau Vaslui sunt lipsite complet de surse obişnuite de apă potabilă, sau aceasta nu se poate folosi din cauza poluării. Din acest motiv, oficialii NATO şi omologii lor din cadrul Ministerului Mediului din România, la care s-au adăugat experţi ai SRI, au format de curând o comisie comună menită să analizeze modul în care aceste resurse pot fi exploatate, dar deocamdată caracterul discuţiilor este „top secret”.
În afară de gradul excepţional de puritate a apei de la izvorul Şapte Bolovani, despre proprietăţile curative ale lichidului pentru diverse maladii nu se ştie aproape nimic. Cu totul altfel stau lucrurile în privinţa Izvorului Tămăduirii de la Sâmbăta de Sus, de la poalele Munţilor Făgăraş, sau în zona numită Şapte Izvoare, de pe versantul estic al Munţilor Bucegi, pe Valea Ialomiţei, între Lacul Bolboci şi Scropoasa. Pentru a radiografia proprietăţile curative ale apelor respective trebuie să coborâm cu opt milenii într-o istorie care ne va rezerva în viitor multe surprize.

Teoria lui Nicolae Densuşianu, confirmată lângă Porţile de Fier
Membru corespondent al Academiei Române la secţiunea istorică, savantul Nicolae Densuşianu a demonstrat, în 1913, în monumentala sa lucrare „Dacia preistorică”, ceea ce astăzi consideră că este fundamentul neonaţionalismului românesc, şi anume că suntem strămoşii celui mai mare imperiu din istoria omenirii, Imperiul Pelasgic. Teoriile şi interpretările lui Densuşianu au fost considerate de unii drept eronate sau fanteziste, dar sunt şi elemente confirmate de săpăturile arheologice. Densuşianu a pornit de la raţionamentul că „Dacia preistorică indică un nucleu spiritual şi natural al Imperiului Pelasgic, mai exact perimetrul cuprins între Porţile de Fier, Munţii Bucegi şi Munţii Buzăului, iar termenul «Coloanele lui Heracles (Hercule)» reprezintă numai un simbol legat de templul legendarului erou semizeu şi a localizat extrema vestică a centrului spiritual neolitic al pelasgilor în apropiere de Băile Herculane”. Cu prilejul construirii hidrocentralei de la Porţile de Fier a fost scoasă la iveală o aşezare urbană veche de 80 de secole. Localitatea Lepinski Vir a fost descoperită pe malul sârbesc şi a fost mutată, porţiune cu porţiune, pe o platformă specială aflată la 20 de metri deasupra nivelului Dunării. Aceasta este dovada de necontestat că civilizaţia europeană nu îşi are geneza în Orientul Apropiat. Urbea era prevăzută cu două axe principale, fiind o inovaţie extraordinară, locuinţele, de dimensiuni ieşite din comun pentru perioada respectivă, erau căptuşite cu o tencuială hidrofugă. Casele sunt dispuse într-o perfectă simetrie, toate având formă trapezoidală, sau mai precis secţiune tronconică de 60 de grade, care se putea realiza numai prin cunoştinţe matematice precise.
Cu cele opt milenii vechime, Lepinski Vir este cu 1.160 de ani mai veche decât prima aşezare urbană din istoria omenirii, atestată arheologic în apropierea Ierihonului. Experţii occidentali susţin că oamenii preistorici se tratau de întinderi musculare şi de lovituri la oase în mofetele naturale cu apa de pe Valea Cernei, pe marginea şoselei de la Herculane, la Baia de Aramă, zonă cunoscută drept Şapte Izvoare.

• Apa de la Şapte Izvoare are toţi indicatorii calitativi, un standard superior tuturor surselor de apă cunoscute în lume, numărul bacteriilor fiind zero.

Nicolae Ceauşescu, informat despre minunea de la Şapte Izvoare

Însuşi Nicolae Ceauşescu a fost informat de Securitate că există o sursă de apă foarte pură, cunoscută de peste 2.000 de ani, care se găseşte în zona iniţiatică a dacilor din Bucegi, scrierile antice ale lui Herodot pomenind despre „apa miraculoasă din care a băut Zamolxe (Zamolxis) înainte de a deveni zeu”. Este chiar zona la care ne refeream, aflată pe versantul estic al masivului Bucegilor. Apa de aici a constituit obiectul unui studiu de laborator încă din 1927, cercetare continuată în perioada interbelică de academicianul Gheorghe Murgeanu. Testele au dovedit că apa de la Şapte Izvoare are toţi indicatorii calitativi, un standard superior tuturor surselor de apă cunoscute în lume, numărul bacteriilor fiind zero, ca şi poluarea cu azotaţi şi azotiţi. În consecinţă, Ceauşescu a cerut ca perimetrul de la Scropoasa în care se află Şapte Izvoare să fie închis circuitului turistic.