Main menu

header

09-01-1de Andrei Dicu

- Cel mai fermecător erou negativ din istoria cinematografului românesc

La 28 noiembrie 1912 se năştea, la Limbenii Noi, în judeţul Bălţi din actuala Republică Moldova, Nikolai Rutkovski, alias Colea Răutu. Excepţional actor de teatru şi de film, cântăreţ, a fost unul dintre cei mai iubiţi artişti ai scenei româneşti, deşi în cinematografie a fost ales cu predilecţie pentru interpretarea unor personaje negative.

Playback pentru tenorul Ion Dacian
Colea Răutu a dat viaţă unor roluri antologice, pornind de la poteraşul Mamulos din seria filmelor cu haiduci, continuând cu piratul Spânu din „Toate pânzele sus” şi cu mafiotul Maimuca din „Duelul”. Actor cu o mină inegalabilă şi cu un farmec aparte, Răutu a fost fiul cel mare dintre cei patru ai familiei Rutkovski. Tatăl său era polonez, însă mama (născută Răutu) era din neam de răzeşi ai lui Ştefan cel Mare, şi Colea a adoptat numele său. Acesta a absolvit Colegiul „Regele Ferdinand” din Chişinău, dar mai târziu avea să recunoască public că nu i-a plăcut niciodată cartea. În schimb, încă din copilărie a fost îndrăgostit de fotbal şi a practicat sportul cu balonul rotund în echipa Uzinelor Mociorniţa din Bucureşti. Ulterior, a urmat cursurile Conservatorului de Artă Dramatică din Capitală, însă drumul vieţii l-a purtat departe, la Cluj, unde a devenit corist în cadrul Operei. Colea Răutu avea o voce fantastică, iar, mai târziu, a făcut vogă în epocă o întâmplare în care actorul avea să-l dubleze pe marele tenor Ion Dacian pe scena Teatrului de Revistă. Dacian era răguşit şi, pentru a nu rata spectacolul, Colea cânta din culise, iar tenorul mima, pur şi simplu, pe scenă...

„Ţi-a ieşit coşaru-n drum”, şlagărul de debut la „Cărăbuş”
A debutat în teatru la celebrul „Cărăbuş”, condus de Constantin Tănase, unde s-a remarcat graţie interpretării unor cuplete satirice cu tentă socială. La teatrul de revistă a interpretat pentru prima oară celebrul şlagăr „Ţi-a ieşit coşaru-n drum”, de Gherase Dendrino, pe versurile lui Puiu Maximilian. Respectivul cântec i-a adus brusc celebritatea lui Colea Răutu, care deja era comparat cu Bourville, Fernandel şi cu alţi titani ai scenei mondiale care „dăduseră lovitura” şi pe piaţa muzicală. Tot lui Puiu Maximilian i-a aparţinut textul unei vesele melodii cu un refren care suna astfel: „Coli, colea, colo, oho”. Cântecul a fost lansat de Răutu şi, în mod paradoxal, prenumele său nu vine de la Nicolae, cum ar fi fost firesc, ci chiar de la acest cântecel, adoptat cu entuziasm de bucureşteni, mai ales când el a fost interpretat de primul trio din România, intitulat „Cărăbuş” şi format din Radu Zaharescu, Grişa Tascarov şi Colea. Remarcat de regizorul Sică Alexandrescu, Răutu a fost cooptat în trupa Teatrului Naţional din Bucureşti, iar ulterior avea să joace ani buni pe scena Teatrului Giuleşti, unde însă a interpretat mai mult roluri de activist de partid, de erou comunist sau de muncitor.

A interpretat peste 70 de roluri
În anul 1965, Colea Răutu a primit titlul de Artist Emerit, ceea ce în perioada comunistă reprezenta enorm. În anul 1954 a debutat în film cu rolul din „Desfăşurarea”, în regia lui Paul Călinescu, peliculă ce a reprezentat prima ecranizare după opera lui Marin Preda, iar de atunci a interpretat peste 70 de roluri în producţii româneşti şi internaţionale şi în seriale de televiziune. Şi astăzi rămân antologice rolurile sale din „Moara cu noroc”, „Mihai Viteazul”, „Fraţii Jderi”, „Nemuritorii”, „Pintea”, „Neamul Şoimăreştilor”, „Zestrea domniţei Ralu”, „Ultimul cartuş”, „Toate pânzele sus”, „Acţiunea Zuzuc”, „Singurătatea florilor”, „Mihail, câine de circ” şi „Cel mai iubit dintre pământeni”, ultimul său film, realizat în 1993. Colea Răutu a fost distins cu Meritul Cultural clasa a III-a în anul 1967, „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”. În 1988 a primit premiul ACIN pentru întreaga carieră şi s-a numărat printre laureaţii Galei „Vârsta de Aur” din 2001, ai Premiilor Naţionale în Domeniul Teatrului şi Galei Premiilor în Cinematografie, iar în anul 2002, preşedintele Ion Iliescu i-a conferit Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler. La 13 mai 2008, la vârsta de 96 de ani, a trecut la cele veşnice, lăsând în urmă cântece superbe, roluri memorabile, dar şi o mulţime de prieteni care îl iubesc şi îl respectă şi astăzi.

Detesta să i se spună „maestre“ şi... „bre“

Spre deosebire de alţi colegi de breaslă, Colea Răutu nu a confundat celebritatea cu lipsa de caracter. Apropiaţii săi l-au cunoscut ca pe un tip calm, cald, apropiat de oameni, fără ifose. În ultimii ani ai vieţii obişnuia să se plimbe singur şi să privească ironic vitrinele magazinelor scumpe din centrul Bucureştiului sau să se retragă alături de prieteni în atmosfera patriarhală a unui micuţ bar din Piaţa Romană. Bun prieten cu actorii Horaţiu Mălăele şi George Alexandru, Colea Răutu răspundea cu bucurie invitaţiilor la şpriţ şi era fericit pentru că mai tinerii săi colegi nu l-au uitat. Detesta să i se spună „maestre”, iar dacă vreun mesean abţiguit se trezea să i se adresese cu formula „bre nea Colea”, ieşea cu scântei, pentru că marele actor îşi dădea imediat drumul la gură, fără menajamente. În schimb, orele petrecute în preajma sa erau nu numai o cinste pentru oricine, ci mai ales o poezie. Colea Răutu avea în discurs distincţia regilor şi delicateţea poeţilor... „În viaţă, totul este cum te ştie lumea”, avea să declare într-un interviu acordat cu ocazia împlinirii vârstei de 94 de ani.

• Colea Răutu avea în discurs distincţia regilor şi delicateţea poeţilor: „În viaţă, totul este cum te ştie lumea“

Vorba sa pe post de sfat era „să nu vă ieftiniţi!“

Colea Răutu a fost căsătorit prima oară cu Geta Enacovici, cu care are o fiică, Irina. Aceasta din urmă locuieşte la Paris şi i-a dăruit doi nepoţi, Alexis şi Sonia, care îl considerau pe marele actor „bunicul numărul unu”, după cum menţiona presa anilor ‘90. Însă, în ultimii 30 de ani ai vieţii, actorul a fost căsătorit cu Magda Dumitrescu.
A iubit foarte mult animalele, iar cu câţiva ani înainte de a merge la cele sfinte adoptase doi maidanezi, Ţuţu şi Lilly.
Apropiaţii săi povestesc că vorba sa preferată, pe care le-o adresa prietenilor pe post de sfat, era „să nu vă ieftiniţi!”.
La trecerea în nefiinţă a tatălui său, Irina Răutu declara: „Tata a fost şi este eroul meu, omul cel mai interesant, pentru care am respect, admiraţie, duioşie şi dragoste”.

• La 28 noiembrie, un mare actor ar fi împlinit 101 ani