de Andrei Dicu

Numele legendarului conte Dracula trezeşte fiori, dar, în acelaşi timp, aduce României sute de mii de turişti. Umbra personajului creat de scriitorul Bram Stoker bântuie Branul, Sighişoara, dar şi Pasul Tihuţa, o trecătoare încărcată de mistere. Dincolo de magia poveştii contelui înviat din morţi dăinuie o minunăţie naturală care i-a umplut de bani pe hotelieri.

Filmul „Bram Stoker’s Dracula”, în topul încasărilor
Romanul „Dracula” stârneşte în continuare controverse, dar, indubitabil, a creat o adevărată modă în rândul „vampiriştilor”, şi nu numai. Filmul regizat de Francis Ford Coppola, cu Gary Oldman în rolul sângerosului conte, Keanu Reeves interpretându-l pe Harker şi cu Winona Ryder, în dublu rol, întruchipând-o pe principesa Elisabeta şi pe soţia avocatului britanic, a confirmat aşteptările. În 1992, anul lansării, filmul „Bram Stoker’s Dracula” a adus un profit de 215.862.692 de dolari şi, astfel, pelicula s-a clasat pe locul al nouălea în topul încasărilor pe piaţa mondială. Pasul Bârgăului, numit acum Pasul Tihuţa, este locul de întâlnire dintre personajul Jonathan Harker şi căruţaşul care l-a dus pe acesta la castelul contelui Dracula.

Contele iese din criptă pentru 100 de euro
Pasul Tihuţa este situat chiar la confluenţa Moldovei cu Transilvania, pe Drumul European E576. O sumedenie de persoane îşi petrec Crăciunul sau Revelionul în acest decor hibernal, chiar dacă sunt înregistrate temperaturi foarte scăzute, ce rivalizează cu cele din Harghita şi Covasna. Însă, nu mai contează nimic când te bucuri de zăpadă şi de soare şi te desfeţi cu bucate de sezon, udate din belşug cu tărie şi cu vin… Hotelul Tihuţa, rebotezat după 1990 cu numele celebrului vampir, este o afacere teribilă. Cazarea este scumpă (de la 750 de lei pachetul de două nopţi pentru o persoană), dar turiştii (mai ales străinii) optează pentru distracţii lugubre în chip de bonusuri, mai ales de Halloween. Americanii şi englezii cheltuiesc în medie 1 milion şi jumătate de euro anual numai ca să-şi pună măşti şi să danseze toată noaptea în jurul focului de tabără. Alţii se dau în vânt după senzaţii tari, precum aceea în care contele Dracula iese din cavoul situat la subsol, speriindu-i pe cei prezenţi, care se deghizează şi ei în vampiri. Numai această simplă distracţie costă în jur de 100 de euro. Dar producătorul de documentare Aaron Sagers, care a inspectat zona, avea să afirme: „Genul acesta de locuri, cum este şi Hotel Castel Dracula, trebuie să existe. Ele continuă cartea lui Stoker, o menţin în viaţă şi ne dau posibilitatea nouă, americanilor, să venim, chiar şi numai să celebrăm povestea lui Dracula”.

Travel Channel: „Scările întunecate duc la un cavou suspect”
Într-un articol dedicat „vânătorii” lui Dracula, jurnaliştii de la postul tv Travel Channel vorbesc despre Pasul Bârgăului şi susţin că „este aproape la fel de înspăimântător în viaţa reală precum este descris în roman. Turiştii fascinaţi de contele Dracula ar trebui să viziteze Sighişoara, Târgovişte sau Poenari, locuri care au avut legătură cu Vlad Ţepeş, personajul care l-a inspirat pe Bram Stoker. Vizitatorii pot să o ia în sus spre Pasul Bârgăului sau al Tihuţei, şi să se plimbe cu căruţa trasă de cai, care poartă ciucuri de culoare roşie, pentru a alunga spiritele rele”. De asemenea, jurnaliştii de la Travel Channel îi îndeamnă pe curioşi să viziteze micuţul sat numit Piatra Fântânele, acolo unde-i aşteaptă hotelul construit după descrierea lui Bram Stoker. „Turiştii se pot aventura pe scările întunecate care duc la subsolul castelului, acolo unde-i aşteaptă o criptă reală, cu un cavou suspect,” încheie cei de la Travel Channel.

Adevărul, camuflat în perioada comunistă
Surprinzător însă, jurnaliştii străini au omis un detaliu inedit dacă ne gândim la evoluţia în timp a turismului românesc, dinainte şi de după căderea regimului condus de Nicolae Ceauşescu. Spuneam mai sus că Hotelul Tihuţa a fost rebotezat în 1990 cu numele lui Dracula. Totuşi, ideea ca acest stabiliment să fie dedicat personajului principal al romanului lui Stoker a existat încă de la construirea hotelului, fără însă a fi menţionată oficial apropierea de contele-vampir. Cu riscul de a crea o polemică aprinsă, pentru că în acea vreme apropierea voievodului Vlad Dracu (cum apare în roman) sau chiar a fiului său Vlad Ţepeş de ideile de vampirism, de blestem şi de viaţă veşnică era complet inacceptabilă. Totuşi, câţiva antreprenori din anii ’70 au avut inspiraţia construirii unei structuri de cazare în aceste locuri, demne de un „Dracula Land” autohton, în spiritul unei fortăreţe medievale. Aşa a fost, iniţial, ridicat Hotelul Tihuţa, deschis abia prin deceniul al optulea al secolului trecut şi ferit, culmea, de vigilenţa cerberilor comunişti. Şi dacă tot vorbim despre istoria autentică, nepigmentată de ficţiune, trebuie subliniat faptul că voievozii Vlad Dracu şi fiul său Vlad Ţepeş, poreclit „Drăculea” (şi nu „Dracula”) nu au nicio legătură cu vampirii. Primul era supranumit „Dracu” pentru că purta însemnele cavalereşti ale Ordinului Militar al Dragonului, iar al doilea era numit „fiul lui Dracu”, iar turcii îl consideraseră un personaj terifiant, din pricina pedepselor concretizate cu tragerea în ţeapă a hoţilor, bandiţilor şi, de multe ori, a prizonierilor otomani.

• Americanii şi englezii cheltuiesc în medie 1 milion şi jumătate de euro annual la hotelul-castel

Romanul reflectă copilăria bolnăvicioasă a autorului

Există în continuare o mulţime de semne de întrebare referitoare la o posibilă vizită a lui Bram Stoker în România. Unii cercetători susţin că scriitorul s-a deplasat în ţara noastră pentru a vedea cu ochii săi locurile pe care avea să le încarce cu poveşti terifiante, iar alţii sunt convinşi că irlandezul n-a pus piciorul în România şi s-a bizuit pentru cartea sa exclusiv pe cercetarea unor hărţi şi documente. De altfel, în urmă cu puţină vreme, strănepotul lui Stoker, Dacre, a fost invitat la un simpozion care a început la Bistriţa şi a continuat la Pasul Tihuţa. „Dracula este o acumulare a mai multor evenimente din viaţa străbunicului meu, şi reflectă atât perioada de boală din copilărie, cât şi experienţa personală sau întâlnirea cu teatrul, mitologia irlandeză, care conţine şi ea vampiri, dar şi modul în care a înţeles condiţia oamenilor săraci şi bolnavi”, a explicat Dacre Stoker în cadrul unei conferinţe de presă, fără a putea preciza, cu exactitate, dacă scriitorul a vizitat sau nu România. Dacre este primul membru al familiei lui Bram Stoker care pune piciorul pe pământ românesc şi s-a arătat impresionat, susţinând că „priveliştile sălbatice şi natura nealterată nu fac altceva decât să menţină atmosfera prezentată în romanul Dracula, ajutând ca, odată ajunşi aici, turiştii să nu fie dezamăgiţi, ba mai mult, să simtă pe pielea lor misterul terifiant al poveştii contelui”.

„Priveliştile sălbatice menţin atmosfera din romanul Dracula, ajutând turiştii să simtă pe pielea lor misterul terifiant al poveştii contelui“ - Dacre Stoker