Main menu

header

cotnari wide

697 15 1de Călin Popa şi Sorin Dumitrescu

Există în lume anumite populații care au puteri neobișnuite. Uneori acești oameni nici măcar nu sunt conștienți de capacitățile lor extraordinare, întrucât acestea sunt rezultatul evoluției, al felului de a se alimenta sau al adaptării la anumite condiții specifice.

Sprinterii kalenjin

697 15 2De multă vreme se încearcă găsirea unei explicații pentru faptul că Kenya este țara furnizoare a celor mai redutabili sprinteri dintre atleți. Puțini știu, însă, că majoritatea acestor alergători de excepție provin din același trib: kalenjin. Până în prezent nu s-a reușit explicarea mai presus de orice îndoială a motivelor care fac din membrii acestei populații atleți de anvergură mondială - dieta lor bazată pe vegetale, locul din care provin, factori socio-economici etc. Cert este faptul că există o componentă genetică ce leagă acești oameni de performanțele sportive pe distanțe scurte, medii sau lungi: alergătorii kelenjin au cu toții glezne subțiri și tălpi înguste, sunt de statură mică și au osatura fină.

Bajau și recordul ținerii respirației

Membrii tribului bajau, din Indonezia, sunt supranumiți „nomazii mării”, întrucât pot sta în apă ținându-și respirația chiar și câteva minute. Și asta fără vreun echipament. S-au înregistrat chiar cazuri în care experimentații acestui trib au rămas și 13 minute scufundați înainte de a reveni la suprafață să respire. Specialiștii Universității Cambridge, care i-au studiat intens, au ajuns la concluzia că membrii acestei populații au capacitatea de a-și ține respirația timp record pentru că trupul lor s-a adaptat la această activitate prin mărirea cu 50% a capacității splinei. Acest organ se comprimă sub apă și eliberează sânge bogat în oxigen, permițând menținerea subacvatică. Tot o genă intervine și în acest proces: bajau au o secreție mai mare a hormonului T4, care generează mărirea splinei.

Șerpașii - alpiniști de top

697 15 3De când urcatul pe Everest a devenit o ambiție tot mai răspândită, s-a dus vestea și despre renumiții șerpași, experți în cățăratul pe stânci inaccesibile. Sunt ghizi nelipsiți ai celor care testează Himalaya și specialiști în a găsi rute nebănuite pentru ascensiune. Cercetările derulate asupra acestei populații au pus în evidență faptul că șerpașii sunt foarte mult ajutați de corpurile lor pentru performanțele care i-au făcut celebri și foarte căutați. Organismul acestor oameni „știe” în mod natural să țină oxigen de rezervă, să consume mai puțin la altitudini foarte înalte, se adaptează mult mai bine la temperaturile sălbatice, iar efectele secundare ale teribilelor urcușuri le fac semnificativ mai puțin rău decât oamenilor obișnuiți.

Băștinașii ecuadorieni, imuni la cancer!

Un trib izolat din Ecuador suferă de sindromul Laron, care îi lasă pe acești oameni foarte mărunți de statură. Nimeni nu a luat mult în seamă acest sindrom până când cercetătorul Jaime Guevara-Aguirre nu a pus în evidență faptul că membrii acestui trib sunt imuni la unii dintre marii ucigași ai contemporaneității: diabetul și cancerul. Cercetările expertului l-au dus, de asemenea, spre concluzia că aceia dintre băștinași care nu suferă de sindromul amintit sunt la fel de expuși celor două afecțiuni grave ca și ceilalți oameni.

Hmong „vorbesc” prin fluierături

697 15 4O populație din China, pe nume hmong, a dezvoltat un sistem complex de comunicare, bazat pe fluierat. Nu este atât de ușor cum pare. Întrucât se află de regulă la distanțe mari și trăiesc într-o zonă muntoasă, în Himalaya, a „vorbi” prin fluierături a ajuns o adaptare extraordinară. Hmong comunică la ferme, când lucrează, în timp ce se află la vânătoare, chiar trimit mesaje în noapte. Unii care vor să rămână anonimi, cum sunt îndrăgostiții cu iubiri secrete, folosesc și semnale fluierate false, care să inducă în eroare. Alte triburi care au dus fluieratul la rang de limbaj trăiesc în Insulele Canare, în zona Strâmtorii Bering și în cea amazoniană. Și berberii din Africa au folosit la un moment dat fluieratul pentru a transmite mesaje codificate în timpul războiului, iar australienii au angajat fluierători din Papua Noua Guinee pentru a decodifica incognito mesajele trupelor inamice japoneze.

Aborigenii australieni și vederea de vultur

697 15 5Oamenii care văd cel mai bine din lume sunt aborigenii din Australia. Unii dintre ei au fost înregistrați cu o vedere mai precisă de patru ori decât a unui om obișnuit. Ca urmare, observă lucruri de multe ori mai mici, care în mod normal le scapă tuturor celorlalți. Firește, această performanță i-a făcut foarte căutați de Armata Australiei, care îi mai folosește pe băștinași și azi, în plin avânt tehnologic, pentru depistarea de la distanță a eventualelor obstacole, a migranților ilegali sau a vaselor de pescuit care nu au dreptul să fie în largul coastelor australiene. Potrivit cercetătorilor, această vedere superioară ar fi rezultatul evoluției, strămoșii aborigenilor fiind vânători de elită. Demn de menționat este faptul că dacă acești oameni adoptă stilul de viață occidental și fac diabet, prezintă un risc de șase ori mai mare de a orbi decât ceilalți australieni cu această afecțiune.

Populația Tsimane, din Bolivia, este celebră în toată lumea pentru însușirea de a-și păstra arterele sangvine curate, având cel mai scăzut risc de boli cardiovasculare din lume. 90% dintre membrii acestui trib sunt campioni mondiali la tensiune arterială scăzută și la valori minime ale colesterolului și zahărului din sânge. Totul se datorează dietei și activității intense

Moken şi „scanerul“ subacvatic

Tribul moken, din Thailanda, este alcătuit din oameni care văd perfect în apă. În 1999, cercetătorul Anna Gislen, de la Universitatea din Lund, a trăit o perioadă alături de membrii acestui trib și a descoperit că, spre deosebire de alți copii, micuții moken au vederea subacvatică de două ori mai dezvoltată. Aprofundând studiul, experta a concluzionat că pupilele acestor copii se pot contracta până la schimbarea formei ochiului, care în acest fel se adaptează impecabil la vederea sub apă.