Main menu

header

528 22 1de Carmen Ciripoiu

Când le privești chipurile par că oftează. Știu o sumedenie de lucruri, dar parcă nici acum, după atât de mult chin, nu sunt pregătiți să le spună. Sunt sfinții cu ochii scoși, mutilați fără milă, cu frunțile și gurile sparte. Dar chiar și așa, cu chipurile lor blânde zdrobite, sfinții strigă din răsputeri și plâng pentru noi, păcătoșii, și pentru a noastră mântuire.

Chinurile cumplite ale oastei cerești

Sfinții din toate bisericile ortodoxe din Țara Hațegului au o poveste cutremurătoare. Au fost lăsați fără vedere. Cine a avut îndrăzneala să se atingă de ei? Cine i-a condamnat la acest martiriu? Cine i-a schingiuit fără milă, străpungându-le ochii cu vârfuri de lance sau zdrobindu-le gura cu inimaginabile lovituri de baros? Turcii? Vrăjitorii? Comuniștii? Nimeni nu poate răspunde la această întrebare decât sfinții. Și nu vor să o facă. Deocamdată. Ei stau cuminți, la locurile lor și, chiar orbi fiind, văd prin fiecare dintre noi. Și binele, și răul. Și supărarea, și fericirea. Și fanatismul, și credința. Nu ne ceartă, deși suntem urmașii celor care le-au luat tot ce aveau mai scump pe lume: vederea. Se roagă. Și pentru sufletul celor care au făcut această crimă, dar și pentru al nostru. Și plâng. Cu cele mai amare lacrimi care au curs vreodată… Așa cum noi nu vom putea face niciodată.

Martira Fecioară Maria din biserica de la Ostrov

528 22 2Nici până astăzi nu se cunoaște cine a cugetat să ridice mâna asupra Maicii Domnului Îndrumătoarea de la biserica de la Ostrov. Cum să-i scoți ochii celei mai cinstite decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii? Oare acela care a făcut acest lucru și-a primit pedeapsa cruntă de la Fiul pe care acum Maica nu-l mai poate privi? Cum poate vorbi Preaminunata Fecioară când gura i-a fost batjocorită? Doar Domnul poate ști. Ceea ce oamenii locului vorbesc este faptul că Maica, de cele mai multe ori tristă, are și momente când îi strălucesc ochii. Unii spun că ochii Maicii au fost zdrobiți cu o furie de nedescris în cuvinte, probabil cu lancea sau cu spada de vreun soldat cu mințile rătăcite, care trecuse de partea răului. Alții își dau cu părerea cum că vrăjitoarele au lăsat-o pe Sfânta fără ochi, luându-i ca să-i folosească în ritualurile lor magice, considerând că ochii Fecioarei au puteri supranaturale. Potrivit unei alte legende, turcii ar fi fost cei care i-au scos ochii Maicii Domnului, deși e greu de crezut, pentru că până și aceștia o venerează pe Fecioară. Indiferent cine ar fi fost acela care a făcut o asemenea crimă, sălbăticia cu care a batjocorit-o pe Maica noastră, a tuturor, e de nedescris. Dar cine spune că Ea, floarea florilor, nu vede se înșală. Mai mult decât atât, se spune că, uneori, din rănile acelea adânci ale Maicii Domnului răzbate un glas stins, dar de o blândețe care-ți sfâșie sufletul. Probabil că atunci Sfânta Fecioară retrăiește durerea prin care a trecut, care nu poate fi uitată niciodată.

Hristos cu ochi albaștri din biserica din Strei

Minunatul lăcaș de rugăciune din Strei se spune că este una dintre cele mai mari minuni ale ortodoxiei. Prin forma sa ireală, cu turla în formă de piramidă conică, biserica pare că plutește. E atât de frumoasă, înveșmântată într-o incredibilă combinație de nuanțe de roșu și auriu, că pare un sanctuar. Este locul unde Iisus Hristos Cel cu ochi albaștri își așteaptă ucenicii. Ochii Lui sunt tot albi, tot orbi… o mână diavolească i-a furat. În încercarea de a-I reda privirea, cineva, nu se știe cine, a încercat, la un moment dat, să-I coloreze ochii cu ceva albastru. De aceea I se spune Hristos Cel cu ochi albaștri. Dar lumina nu s-a stins niciodată pentru Domnul nostru. Poate doar pentru noi, necredincioșii, care uneori uităm să credem în ceea ce nu se vede. Cum să nu te cutremuri când vezi un Iisus înveșmântat în toate nuanțele de roșu, de la cel puternic, ca sângele, la cel cărămiziu, înconjurat de un curcubeu de raze? Doar ochii Săi, aceia orbi, pot citi mesajul din sufletul fiecăruia dintre noi, strigătul disperat al inimii. Doar El ne arată că dincolo de toate trebuie doar să-I cerem. Și atunci se va milostivi de noi și ne va da fiecăruia ce avem nevoie.

În lăcașul rugăciunii din Densuș, chipurile au fost smulse cu tot cu ziduri

528 22 3Dacă în celelalte biserici din Țara Hațegului sfinților le-au fost smulși doar ochii, în biserica din Densuş, criminalii au smuls chipurile sfinților cu totul. Fără milă, fără să se gândească că vor plăti aspru pentru această cruzime. Legenda spune că, în vremurile îndepărtate, în biserica din Densuș au slujit atât un preot ortodox, cât și unul calvin, iar picturile ar fi fost stricate de aceștia. Potrivit unei informații ce datează din jurul anului 1701, în biserica din Densuș, cei doi preoți slujeau alternativ. Când preotul calvin își desfășura activitatea, icoanele erau întoarse cu fața la perete, iar când îi urma preotul ortodox, sfintele icoane erau întoarse la loc. E posibil ca, din prea multă ură față de sărmanii sfinți, aceștia să fi stricat toate icoanele. Ulterior, se pare că prin biserica din Densuș au trecut și turcii, care au contribuit, la rândul lor, la distrugerea tuturor picturilor, dar și a materialului lemnos care a fost ars. Chiar și așa, preoți și credincioși spun laolaltă că ochii sfinților de la Densuș văd. Totul. Și ne transmit totdeauna mesaje pe care doar noi hotărâm dacă le luăm în considerare sau nu.

Orbi şi îmbrăcaţi în straie româneşti

La numai o aruncătură de băț de Cernăuți, într-un fost sat românesc, Lujeni, într-o mică biserică, monument istoric, ce se spune că datează de prin anii 1400, fiind ridicată de domnitorul Alexandru cel Bun, au stat acoperiți, sub 17 straturi de pictură, alți sfinți, îmbrăcați în costume populare asemănătoare straiului românesc. Semnele timpului și ale năvălirilor barbare sunt și aici peste tot. Sfinții au ochii scoși, iar crucile de la gâtul lor poartă tăieturi de sabie.

Când legenda vorbeşte…

Mulţi dintre sfinții din Biserica Zaum, din sud-estul Macedoniei, au ochii șterși. Aceste icoane fără ochi amintesc de o credință populară potrivit căreia cine mânca o bucată de frescă râcâită din zona ochilor sfinților se vindeca de anumite boli trupești.