Main menu

header

560 23 1de Andreea Radu

Fetele din trupa Bambi, Denisa și Raluca, au înregistrat primul lor album de colinde după un pelerinaj în Țara Sfântă. Semnul Divinității pentru acest proiect spun ele că a venit însă la Biserica Sfântul Mina din centrul Capitalei, în urma rugăciunilor la sfintele moaște. Raluca Tănase a vorbit deschis pentru Taifasuri despre importanţa credinței.

„Ni s-a întâmplat o minune la moaștele Sfântului Mina”

- În această iarnă ați înregistrat un album de colinde. Cum v-a venit ideea?

560 23 2- Este adevărat, nu aveam în plan să înregistrăm anul acesta albumul de colinde, însă ni s-a întâmplat o minune, credem noi. Imediat după întoarcerea din pelerinajul din Israel, la sfârșitul lunii noiembrie, ne-am dus să ne rugăm la moaștele Sfântului Mina, un loc drag nouă, unde mai mergem din când în când. Atunci când ne-a venit rândul să ne apropiem de Sfintele Moaște, lângă noi a apărut preotul bisericii, care ne-a dojenit puțin, spunându-ne că degeaba avem glas și har de la Dumnezeu dacă nu îi dedicăm și Lui câteva piese. „Faceți măcar două colinde”, ne-a spus dânsul. Imediat după ce am ieșit din biserică ne-am hotărât să înregistrăm un album de Crăciun. Pentru că a fost o binecuvântare, albumul nu a durat mult, în două săptămâni orchestrația și înregistrările au fost finalizate. Așa a apărut „Acasă de Crăciun”, un album pentru suflet, cu colinde și pricesne, făcut pentru suflete, cu niciun gând de a-l multiplica pentru un câștig financiar.

- Sunteți amândouă credincioase. Când ați simțit cel mai mult ajutorul lui Dumnezeu?

- Simțim ajutorul lui Dumnezeu zilnic, în viața de zi cu zi, în toate proiectele pe care le-am avut. Datorită rugăciunilor și al darului cel mai de preț pe care Dumnezeu ni l-a dat (talentul), am atins locuri fruntașe în concursuri (emisiunea „Șerifi de România”), premii importante la „Te cunosc de undeva”, succes la concertele pe care le avem de 15 ani încoace.

- Aveți vreun „ritual” zilnic pentru a-I mulțumi lui Dumnezeu pentru tot ce ați realizat până acum?

- Nu avem un „ritual”, cred că Divinității nu trebuie să-i oferi ritualuri, ci un suflet curat, să iubești oamenii din jurul tău, să nu faci rău, să nu furi, să fii un om corect, pentru că doar așa vei avea parte la rândul tău de toate acestea. Sigur că trăim într-o lume ingrată, sigur că suntem supuși greșelilor la orice pas, e foarte important să ne păstrăm rațiunea și credința chiar atunci când credem că ea nu mai există. Nu uitaţi: în orice lucru rău există un lucru bun! Nu uitaţi să mulțumiţi Divinității pentru ce aveţi, să fiţi împăcaţi cu voi înşivă, să fiţi mulțumiţi de ce aţi realizat până acum, doar simțind împăcarea și mulțumirea puteți merge mai departe.

„Când ajungi la Mănăstirea Prislop trăiești o pace interioară de nedescris”

560 23 3- Ați mers de câteva ori la mormântul părintelui Arsenie Boca. Ce ați simțit?

- Am descoperit mormântul părintelui Arsenie Boca înainte de a deveni comercial, înainte de a se fabrica deodorante de casă cu chipul Lui, înainte de a se construi acel târg comercial din fața bisericii, unde poți găsi orice produs cu chipul Sfântului Părinte. Am descoperit mormântul de pe vremea când nu stăteam atât de mult la coadă și când oamenii mergeau acolo din dorința exclusivă de a se ruga la Sfântul Părinte pentru problemele pe care le au. Din păcate, acum, la Prislop este un furnicar, pentru mulți un loc de bifat. Părintele ajută, mormântul lui este plin de flori și miroase a mir, când ajungi acolo trăiești o pace interioară de nedescris.

- De curând ați revenit și dintr-o vacanță petrecută în Israel. Cum a fost experiența? Care a fost locul unde ați avut cea mai intensă trăire?

- Israel este cea mai frumoasă călătorie pe care am avut-o. După filmările emisiunii am fost extrem de obosite și ne doream tare mult câteva zile de odihnă, departe de agitația Bucureștiului. Iarăși vorbim de un semn, am consultat toate ofertele agențiilor, unele nu aveau locuri destule, altele erau epuizate, nu reușeam să găsim o destinație imediată, până într-o zi când am decoperit o ofertă pentru circuit în Israel, unde se vizita Mormântul Sfânt și toate locurile creștine, iar plecarea era într-o săptămână. Plini de emoție am ajuns în Țara Sfântă, și tot așa am plecat, considerăm că suntem niște oameni norocoși că am ajuns să vedem cu ochii noștri toate aceste minunății încărcate atât de mult energetic. Este un circuit obositor, în fiecare zi vizitezi extrem de multe așezăminte creștine, încărcătura este atât de mare, încât simți că plutești. Toată această stare durează zile bune şi după revenirea în ţară. Sigur, toți cei care aleg Israel ca și destinație aleg în primul rând pentru Mormântul Sfânt! Și aici am avut noroc, pentru că nu am stat mai mult de 15-20 de minute la coadă (am înțeles că de obicei este foarte multă lume). Mormântul Sfânt este locul unde I-am mulțumit lui Dumnezeu pentru tot binele pe care mi l-a dat și pentru faptul că mi-a permis să ajung în acele locuri mult visate de majoritatea dintre noi.

- Un alt loc unde mergeţi frecvent este Mănăstirea Pissiota de la Poienarii Burchi. Ce vă atrage în acel loc?

- Acolo este o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului şi tot ce ne-am rugat acolo s-a îndeplinit. Este, dacă vreţi, un alt loc drag sufletului nostru, iar maica stareţă Irina Călin este o gazdă caldă şi o foarte bună sfătuitoare. Acolo s-a ridicat şi o clădire ce va fi destinată unui cămin de bătrâni. Este visul maicii stareţe, fiind un obiectiv foarte ambiţios şi de admirat. Va fi un azil de bătrâni cu camere tip hotel, cu câte două paturi, baie şi balcon proprii.

„Ne spovedim la părintele Nicanor Lemne“

- Aveţi şi un duhovnic?

- Da. În urmă cu câţiva ani, prin intermediul unei prietene, l-am cunoscut pe părintele Nicanor Lemne de la Siliştea Snagovului, care ne-a devenit şi duhovnic. La 27 decembrie 2015, părintele a împlinit vârsta de 100 de ani şi l-am vizitat, aşa cum am făcut-o în ultimii ani. Ne bucurăm că este sănătos, că ne poate spovedi şi că se poate ruga împreună cu noi. Este un părinte extraordinar, pe care noi îl considerăm un sfânt pe Pământ. Este o bucurie imensă fiecare vizită şi o binecuvântare de la Dumnezeu că l-am întâlnit.