Main menu

header

606 20 1de Carmen Ciripoiu

Dintre sfinții străvechi care au rămas în analele Ortodoxiei, Daniil Stâlpnicul ocupă un loc cu totul aparte. Smerit în viață, dar și după moarte, fugind de slava omenească, Daniil Stâlpnicul și-a câștigat locul în Ceruri, alături de îngerii Domnului, slăvit în veci de toată creștinătatea. Daniil este pomenit cu cinste și evlavie în fiecare an la 11 decembrie.

Dăruit Domnului

Smeritul și mult prea iubitorul Daniil Stâlpnicul a văzut lumina zilei în satul Vitaria din Mesopotamia, din părinți creștini. Venirea pe lume a copilului a scăpat-o pe Marta, mama sa, și de necazul sterpiciunii, întrucât femeia s-a chinuit ani buni să dea naștere pruncului, dar și al durerii, fiind mereu mustrată și defăimată de soț, de rudenii și de vecini că nu poate să fie mamă. Pentru că Daniil a fost un copil născut doar prin mila Domnului, părinții l-au închinat cu totul Lui încă din perioada copilăriei, astfel că micuțul a îmbrățișat viața monahală la doar 12 ani. Chiar dacă avea o vârstă fragedă, sufletul i-a ars întru totul pentru Hristos, Daniil reușind să-i uimească chiar și pe călugării în vârstă cu privegherile, culcările pe pământ sau posturile, lucruri mohanicești uneori grele chiar și pentru bărbații desăvârșiți.

Întâlnirea cu Simeon Stâlpnicul

606 20 2După o perioadă în care a rămas în mănăstire și s-a întărit cu duhul, Daniil a hotărât că a venit vremea să se închine locurilor sfinte unde Domnul Hristos a pătimit pentru omenire, S-a îngropat, a Înviat și S-a înălțat la Ceruri, dar și să-l cunoască pe Simeon Stâlpnicul. Așa a ajuns în satul Telada, la turnul lui Simeon, unde a văzut asprimea locului și cum a reușit acel bărbat să rabde cumplitele ierni, dar și zăduful verii, ploile și vânturile. Nu numai că nu a fost uimit de modul în care și-a trăit Simeon viața, dar când a reușit să ajungă la acesta, în acel moment în inima lui Daniil a încolțit gândul să-i urmeze. Iar osteneala lui nu a fost în zadar, pentru că inițial s-a folosit de învățătura lui Simeon, apoi s-a învrednicit de binecuvântarea acestuia, iar tot ce i-a prorocit acesta s-a întâmplat: „Îmbărbătează-te, fiule, şi să se întărească inima ta, căci multe osteneli grele de purtat vei suferi pentru Hristos, care întru toate îţi va fi ajutător, întărindu-te şi mângâind duhul tău”.

Ispitele diavolilor

În urma descoperirilor dumnezeieşti, s-a dus în părţile Traciei, aproape de Bizanţ, în Anaplus. Acolo s-a închis într-un templu idolesc şi a îndurat multe ispite de la diavoli: „Făcându-se seară, a venit duhul întunericului, care arunca asupra Sfântului cu pietre şi se auzea glas înfricoşat, ţipăt şi huiet. Iar Daniil, fără temere, stând la rugăciune, zicea: De s-ar rândui asupra mea tabără, nu se va înfricoşa inima mea. Astfel a petrecut întâia şi a doua noapte. Iar în noaptea a treia a văzut mulţime de diavoli în chip de oameni mari, ca nişte uriaşi, cu feţele întunecate, înfricoşaţi, ca nişte mâncători de stârv, care scrâşneau din dinţi şi, iuţindu-se asupra lui, ziceau: «Cine te-a sfătuit, o, ticălosule, a veni aici, unde noi vieţuim de multă vreme şi suntem domni ai acestui loc?» Şi se repezeau asupra lui, unii vrând să-l arunce în mare, alţii se sileau să-l ucidă cu pietre; însă niciunul dintre ei nu putea să se apropie de dânsul”.

Ajutor și vindecare de pe stâlp

După ce a stat nouă ani în Anaplus, Daniil a avut o viziune cu Sfântul Simeon Stâlpnicul care stătea pe un uriaș stâlp de nor. Daniil a fost adus către Simeon, care l-a primit cu un sfânt sărut și i-a spus să fie tare și să primească ce îi va fi dat de Sus. După ce a descris această viziune celor din jur, aceștia l-au sfătuit pe Daniil să pună un stâlp și să urmeze felul de viață pe care Sfântul Simeon l-a trăit. După câteva zile, Daniil s-a întâlnit cu un călugăr pe nume Sergiu, care a fost ucenicul lui Simeon, care a pornit în lume să aducă vestea că acesta a trecut la Domnul. Întâlnirea acestora i-a schimbat viața pentru totdeauna Marelui Daniil: „La tine m-a trimis Dumnezeu, și nu la împărat, căci, iată, aici sunt eu, ucenicul părintelui meu; și, iată, aici este Sfinția Sa”. Ulterior, Sergiu i-a dat lui Daniil tunica lui Simeon, iar acesta a primit-o cu lacrimi. De atunci, Sergiu a devenit ucenicul său. Acela a fost momentul când Daniil s-a urcat pe stâlp, și mulți oameni, printre care bolnavi și cu diferite necazuri, cât și cei care au dorit binecuvântarea lui Daniil, au venit la el și au primit ajutor și vindecare.

În timp ce a fost îngropat, au apărut din Cer trei cruci de stele care s-au văzut până ce trupul a fost acoperit de pământ

Profeţiile sale s-au împlinit

Printre cei care și-au arătat respectul față de Daniil, care a avut darul vorbirii, și i-au cerut să se roage pentru ei au fost împăratul Leon I „cel Mare” și Patriarhul Ghenadie I al Constantinopolului, precum și membri ai Curții Imperiale. Dorind să răsplătească multele daruri pe care Leon I le-a primit prin rugăciunile lui Daniil, împăratul i-a cerut Patriarhului Ghenadie, ca acesta să fie onorat cu rangul de preot. Inițial, Daniil nu și-a dat consimțământul, dar, după o rugăciune de hirotonire, a consimțit și a primit sfântul dar al preoției. Printre profețiile sale a fost și prezicerea marelui foc din Constantinopol, pe care a făcut-o cunoscută împăratului și patriarhului. Îndumnezeit fiind, Daniil a stat cu tărie pe stâlp pe orice fel de anotimp și pe orice vreme, trecând la cele veșnice la 11 decembrie 493. „Suindu-te pe stâlp, fericite, ai luminat lumea cu sfintele tale fapte şi ca o stea mult strălucitoare, ai depărtat, părinte, întunericul înşelăciunii. Pentru aceasta te rugăm pe tine luminează şi acum, în inimile robilor tăi, lumina cea neapusă a cunoştinţei”.