Main menu

header

cotnari wide

660 27 1de Luana Mare

Anul 2018 a fost declarat „Anul omagial al unităţii de credinţă şi de neam” şi „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”. Pelerinaje gratuite, lecţii de istorie şi de cultură, spectacole de teatru, de muzică religioasă, toate acestea se vor desfăşura în multe parohii ortodoxe din ţară. Evenimentul culminant al acestui an va fi inaugurarea Catedralei Mântuirii Neamului la sfârşitul lunii noiembrie. Preotul Bogdan-Aurel Teleanu (foto), de la Biserica Sfântul Pantelimon - Foişorul de Foc, Bucureşti, spune că anul acesta în parohie sunt trei aspecte de urmărit cu privire la Marea Unire: cel cultural, faptele bune şi mărturisirea de credinţă.

„Apărătorii Ortodoxiei din vremea comunismului au fost şi cei care au contribuit cu mult înainte la făurirea Marii Uniri”

- Ce înseamnă pentru parohia în care slujiţi „Anul omagial al unităţii de credinţă şi de neam” şi „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”?

660 27 2- Departamentul pentru copii şi tineret pe care noi l-am intitulat Ateneul Sfântului Pantelimon funcţionează din 2008, iar în 2018 sărbătorim zece ani de la reînfiinţare. Am aflat că prima dată a fost folosită această denumire referitoare la activităţile cu tinerii şi copiii din parohia noastră în 1941, iniţiatori fiind părintele Gheorghe Popescu Colibaş şi părintele Petru Savin. Acesta din urmă este una dintre victimele regimului comunist. În felul acesta, sărbătorind zece ani de la reînfiinţarea Ateneului Sfântului Pantelimon, îl celebrăm şi pe unul dintre iniţiatorii săi. Noi încercăm să ducem mai departe ceea ce au preconizat încă din 1941 iniţiatorii acestui proiect, sub formă de activităţi de binefacere în parohie, îndreptate în special către persoane vârstnice.

- Cum se leagă această activitate de „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”?

- Concluzia noastră este aceea că apărătorii Ortodoxiei din vremea regimului comunist au fost şi făuritori ai Marii Uniri sau au contribuit la înfăptuirea ei în 1918. Am dorit să dezvoltăm tema Centenarului sub forma unui spectacol de teatru, „Osânda cărţilor”. Am încercat să facem o punte între tematica anului 2017 şi cea a anului 2018.

- Puteţi exemplifica?

- Am luat cazul unei persoane din Transilvania în această piesă, care de curând face şi subiectul unei cărţi cu acelaşi titlu. Personajul principal s-a căsătorit cu fiica unuia dintre românii care aveau să piară în 1914. Este un caz real şi se începe cu o scrisoare pe care soldatul i-o trimite soţiei şi în care îi spune că, în momentul în care va citi acele rânduri, el nu va mai fi. Chiar dacă făceau parte din Armata Austro-Ungariei, mulţi români considerau că nu e un război al lor şi au fost unii care au preferat să dezerteze decât să lupte într-un asemenea conflict armat. Asta până când lucrurile au evoluat în favoarea românilor din Transilvania. Cu această idee s-a pătruns în perioada comunistă, cea în care personajele principale devin victime.

„Nu numai oamenii au fost condamnaţi în comunism, ci şi cărţile”

- De ce se numeşte „Osânda cărţilor”?

- Au fost cărţi arse, volume condamnate la incinerare, pentru că se promova această idee a României Mari, şi soţul Elisabetei, personajul din piesă, avea să suporte temniţa comunistă pentru că încerca să salveze cărţi în care se vorbea despre o Românie Mare.

- Cine sunt actorii?

- În primul rând, aş menţiona-o pe Simona Pandele, actriţă, dar şi manager de proiect. De asemenea, mai sunt încă trei actori profesionişti, dar avem şi doi studenţi de la Facultatea de Teologie din Bucureşti, care au înfiinţat recent o trupă de teatru în Facultatea de Teologie. Nu sunt numai activităţile de scenă. An de an urmărim o anumită schemă, facem spectacole de teatru, lecţii de istorie, mergem în pelerinaj, pictăm icoane pe lemn. În cazul acesta, fiind Centenarul Unirii, sigur una dintre icoane va fi cea a Sfântului Mitropolit Andrei Şaguna (prăznuit în Calendarul Ortodox la 30 noiembrie), care considerăm că este un precursor şi un pregă- titor al făuririi Marii Uniri prin toate iniţiativele sale. Şaguna a fost un bun român, un bun creştin, un om de cultură.

- Prin ce iniţiative s-a remarcat?

- Prin promovarea ideii de românism în rândul creştin-ortodocşilor din Transilvania, prin tipărirea şi iniţiativa înfiinţării „Tipografului român”, un periodic a cărui publicare nu a fost întreruptă niciodată. Aş menţiona şi persoana Mitropolitului Ioan Meţianu, care apare tangenţial şi în piesa de teatru. Mitropolitul s-a născut în oraşul Zărneşti, unde exista o fabrică de celuloză, una dintre cele mai moderne la vremea respectivă de pe teritoriul ţării noastre şi, la un moment dat, s-a pus problema confiscării pădurilor, şi el s-a erijat într-un apărător al zărneştenilor și al proprietăților lor. Hârtia aceasta a fost folosită, desigur, şi la tipărirea „Telegrafului român”, ca şi a manifestelor împărţite.

„Vom face pelerinaj gratuit la Alba Iulia, pentru copii”

- Este singura piesă din cadrul Ateneului Sfântului Pantelimon?

- Nu, este a 12-a piesă de teatru, dar ultimele două, „Osânda cărţilor” şi „Sfântul Vodă Brâncoveanu”, au fost jucate cu ajutorul unor actori profesionişti şi au ieşit din spaţiul acesta, al parohiei. Pe asemenea jertfe ale unor înaintaşi destoinici s-a putut clădi idealul de unitate al românilor.

- Ce alte activităţi mai desfăşuraţi în acest an omagial?

- Intenţionăm să iniţiem un pelerinaj la Alba Iulia. Noi facem anual câte un pelerinaj şi-l oferim gratuit copiilor din parohie, manifestare care, de regulă, se transformă în lecţie de istorie. Vom merge la Catedrala Reîntregirii, din Alba Iulia, în primul rând. Până acolo vom face şi alte popasuri, dar acolo va fi destinaţia finală. Activităţile cu tinerii în parohie sunt dublate obligatoriu de fapte bune. Avem programe sociale pentru oameni suferinzi, nu numai bătrâni. Ideea centrală, dincolo de cultură, este să combinăm fapta bună cu mărturisirea de credinţă. Sunt cei trei factori de formare, de dezvoltare a personalităţii umane, pe care încercăm să îi promovăm în cadrul activităţii de la Sfântul Pantelimon.

„Evenimentul menit să sublinieze la modul cel mai profund importanţa Centenarului Marii Uniri este inaugurarea Catedralei Mântuirii Neamului la 30 noiembrie 2018, chiar de ziua Sfântului Andrei, unul dintre hramurile acestui lăcaş, alături de Înălţarea Domnului, respectiv Cinstirea Eroilor“ Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române

„Biserica a fost la un pas de a fi demolată după cutremurul din ’77“

660 27 3- Care au fost momentele mai grele pentru Biserica Sfântul Pantelimon - Foişorul de Foc?

- Anul 2017, când i-am comemorat pe apărătorii Ortodoxiei, a coincis cu faptul că, în urmă cu 40 de ani, în 1977, biserica noastră, fiind grav avariată de cutremur, risca să fie demolată. Preoţii noştri au încercat să o salveze. Strategia lor a fost să-l cheme pe Întâistătătorul Bisericii Armene să viziteze parohia, şi el a făcut o donaţie de 15.000 de dolari pentru reparaţii printr-o bancă din Elveţia, transferând banii în contul Patriarhiei, lucru pe care l-a aflat şi Securitatea şi l-a menţionat într-o notă care se află la CNSAS. E de bănuit că, intimidaţi de faptul că, dacă demolau o biserică ce primise ajutor internaţional, riscau un scandal pe măsură, au renunţat la idee.