Main menu

header

cotnari wide

681 22 1de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu

De mai bine de 300 de ani, sfânta icoană a Precistei de la biserica din mahalaua lui Ceauş Corbea David, azi Grădina Icoanei, tămăduieşte bolnavi, reuneşte familii şi ajută femeile însărcinate să aibă naştere uşoară de prunci sănătoşi. După cum spun cei care vin aici, minunile se întâmplă celor care se roagă cu evlavie şi cu credinţă curată, Maica Domnului aducând folos duhovnicesc şi grabnic ajutor.

Legendele aflării preţiosului odor se pierd în negura timpului

Istoria icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, aflată astăzi în biserica din apropiere de Piaţa Lahovari, vizavi de Şcoala Centrală, începe în vremea lui Constantin Brâncoveanu, mai precis în 1681-1682, într-un mic schit de lemn. Există două variante ale aflării icoanei care o înfăţişează pe Maica Domnului cu Pruncul în braţe. Prima spune că un trecător ar fi aţipit în parcul aflat pe locul actualei biserici. În vis i s-a arătat Maica Domnului, care i-a zis să ridice acolo o biserică, iar când s-a trezit a văzut icoana într-o scorbură de copac.

Boierul Ceauş Corbea s-a îmbogăţit după ce a visat-o pe Fecioara Maria

A doua legendă vorbește despre marele boier Ceauş Corbea David, venit din Braşov. El era dregător la Cancelaria domnească a lui Constantin Brâncoveanu şi avea agoniseli în zona Parcul Icoanei. Boierul avea să devină diplomat renumit în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, fiind trimis în Rusia şi în Polonia. Credincios şi cu aplecare către cele sfinte şi duhovniceşti, boierul a primit poruncă în vis de la Fecioara Maria, timp de trei nopţi la rând, să zidească o biserică în pădurea aflată în proprietatea sa în mahalaua care-i purta numele. Lucrările ar fi fost începute în 1681-1682, iar bisericuţa era, de fapt, un schit din lemn. Icoana Precistei a fost realizată conform celei din visul bărbatului, respectiv Maica Domnului cu Pruncul Iisus în brațe așezată pe un jilț, având în dreapta și în stânga pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Hristos este reprezentat binecuvântând și ținând în stânga un papirus, semnificând înțelepciunea. Este realizată în stilul şcolii de pictură brâncovenească şi ar fi fost un dar de la domnul ţării.

Pictura a scăpat intactă din incendiul devastator

Boierul Ceauş Corbea a instalat odorul cu mare cinste în schitul care tocmai se construise, după ce icoanei i-au fost adăugate ferecături de argint realizate cu mare meşteşug de Filip Nicolau Argintarul în 1682. Biserica s-a numit, ca şi mahalaua, după boierul Ceauş David, iar mai apoi a devenit Biserica Precistei. De când construise schitul şi de când primise icoana în dar, dregătorul avea mare spor în tot ceea ce făcea, iar bogăţia îi sporea pe zi ce trecea. Numai că avuţia l-a făcut să fie mai atent la lucrurile lumeşti şi la posesii decât la cele duhovniceşti, iar într-o zi flăcările i-au mistuit întreaga avere, împreună cu biserica ridicată de el. Din casele făloase ale boierului s-a ales scrumul, ca şi de sfântul lăcaş. Numai că, după ce incendiul s-a stins, în cenuşa bisericii a fost găsită întreagă icoana Maicii Domnului, singura rămasă neatinsă din focul devastator. Acesta a fost considerat un semn de mare minune, iar icoana avea să-şi găsească din nou locul într-o nouă biserică, mai frumoasă şi mai semeaţă, construită pe aceleaşi locuri cu 100 de ani mai târziu, având hramul Adormirea Maicii Domnului.

Ajutor de nădejde la vremuri de restrişte

Despre icoana făcătoare de minuni avea să se ducă vestea prin împrejurimi, iar locurile şi-au schimbat denumirea în Grădina Icoanei. Vitregiile vremurilor, robirea străină, schimbările politice şi alte felurite cumpene ce au trecut peste locuitorii din zonă au făcut ca românii de pe aceste meleaguri să nu-şi mai pună nădejdea în ajutorul omenesc, ci în Dumnezeu, în Maica Domnului şi în Iisus Hristos. Astfel, în 1784-1786, în acelaşi loc în care fusese cândva Biserica Precistei se va ridica un nou sfânt lăcaş, în care icoana făcătoare de minuni îşi va găsi locul şi cinstirea. Acesta s-a construit prin contribuţia lui Panait Băbeanu, nepotul lui Misail Monahul, cel care avea să menţioneze în testamentul său existenţa „Sfântei Icoane a Precistei, tămăduitoare de bolnavi”. Odată cu biserica a fost construit şi un rând de chilii „ca să fie pentru adăpostirea săracilor călugăriți și femeilor văduve scăpătate și acelor streini bolnavi ce vor năzui la ajutorul Sfintei Icoane”.

După ce incendiul s-a stins, în cenuşa bisericii a fost găsită întreagă icoana Maicii Domnului...

Pisania păstrează blestem pentru distrugerea sfântului lăcaş

În pisania bisericii, aflată şi în prezent în sfântul lăcaş, pe faţada vestică, s-a menţionat că parte din venitul ce se va strânge la biserică să fie pentru ajutorul săracilor, „iar cine va strica vreun aşezământ dintr-acestea să aibă a da seama la înfricoşata şi dreapta judecată a cerescului Împărat”. Faima icoanei făcătoare de minuni a trecut prin secole până în zilele noastre şi sunt mulţi cei care caută izbăvire, însănătoşire, întemeierea de familii sau naştere de prunci. Conform celor spuse de preoţii locului, sunt multe lucrările Maicii Domnului, şi nu toate au fost descoperite de-a lungul timpului. De mai bine de 300 de ani, icoana Precistei a rămas în mijlocul Capitalei ca o poartă spre Dumnezeu, ca o pavăză împotriva vicisitudinilor de tot felul şi spre mângâierea sufletelor însetate de alinare duhovnicească.