de George-Cosmin Butură
Pe 20 iunie începe Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Este cunoscut în popor sub denumirea de Postul Sâmpetrului sau Postul Cincizecimii, datorită darurilor Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfinții Apostoli. Este rânduit de Biserică în cinstea celor doi apostoli și în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a întreprinde acțiuni mai importante.
La început, era ținut numai în cercurile monahale
Prima mărturie despre acest post o găsim în secolul al IV-lea, în Constituțiile Apostolice. Apoi la Sfântul Atanasie cel Mare, Teodoret, episcopul Cirului și Leon cel Mare. La început, era ținut numai în cercurile monahale, iar mai târziu s-a extins și la comunitatea credincioșilor.
Nu are o durată fixă
Începutul Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este în funcție de data variabilă a Sfintelor Paști, neavând o durată fixă. Începe în lunea după Duminica Tuturor Sfinților, prima duminică după Rusalii. Sfintele Paști se pot sărbători între 4 aprilie și 8 mai. Astfel, se poate întâmpla ca Duminica Tuturor Sfinților să fie după 29 iunie și Postul Sfinților Petru și Pavel să nu se țină. Așa s-a întâmplat în anii 1945 și 1956, când Învierea Domnului a fost prăznuită pe 6 mai. În cele două cazuri, Sfântul Sinod a hotărât să se țină trei zile dinaintea sărbătorii Sfinților Apostoli. O situație similară a avut loc și în anul 1983, când am sărbătorit Sfintele Paști pe 8 mai, iar Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel a fost numai de două zile, 27-28 iunie. Atunci când Învierea Domnului este prăznuită mai târziu de 1 mai, nu mai rămân suficiente zile pentru post, astfel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel să aibă măcar 7 zile chiar dacă, în baza calculelor Pascaliei, el ar dura mai puțin de o săptămână. Așadar regula pentru a afla durata Postului Sâmpetrului din orice an este: câte zile sunt de la data Învierii Mântuitorului (inclusiv) din anul respectiv până la 3 mai, atâtea zile ține postul.
Dezlegare la pește
În Postul Sfinților Petru și Pavel, în zilele de luni, miercuri și vineri se consumă hrană fără ulei, marți și joi este dezlegare la hrană gătită cu ulei, iar sâmbătă și duminică se mănâncă pește. Dezlegare la pește este și pe 24 iunie, atunci când se sărbătorește Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Se dă dezlegare la pește și luni, marți și joi, numai dacă în aceste zile este prăznuit un sfânt cu cruce neagră în calendar. Când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri, se dezleagă la ulei și vin. Dacă sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel cade miercuri sau vineri, se face dezlegare la pește, vin și ulei. În perioada acestui post nu se fac nunți.
Stâlpii credinței
Sfântul Apostol Petru, fiul lui Iona și fratele Apostolului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei. Numele său iudeu era Simon, însă Mântuitorul îl va numi Chifa (piatră). După o pescuire minunată pe lacul Ghenizaret, este chemat să devină pescar de oameni. A propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mica până în Babilon și, în ultima parte a vieții, la Roma. Sfântul Petru a murit răstignit pe cruce, cu capul în jos, în anul 67, pe 29 iunie. Pe locul unde a fost răstignit Sfântul Petru s-a ridicat Bazilica „Sfântul Petru”. Celălalt Apostol, Sfântul Pavel, se numea înainte Saul, fiind evreu din seminția lui Veniamin, zelos apărător al Legii Vechi și aprig prigonitor al Bisericii lui Hristos, participând la uciderea arhidiaconului Ștefan. Pe calea Damascului i se arată Hristos într-o lumină orbitoare și îl mustra: „Saule, Saule, de ce mă prigonești?”. Se convertește și primește botezul de la Anania, episcopul Damascului. Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare și a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. A fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67. Potrivit tradiției, „Apostolul Neamurilor” a fost martirizat pe Via Ostia, unde capul său a sărit de trei ori pe pământ, la fiecare atingere răsărind câte un izvor, de aici și denumirea „Tre Fontane”. Mai târziu, s-a ridicat Biserica „San Paolo fuori le Mura” (Sfântul Pavel din afara zidurilor). Sfântul Ioan Gură de Aur a spus despre el că „este fereastra prin care lumea păgână a văzut pe Hristos”.
Ocrotitorii deţinuţilor şi lucrătorilor din penitenciare
Sfinții Petru și Pavel sunt numiți ocrotitori ai celor din închisori pentru că ambii au trecut prin lanțuri și închisori pentru Hristos și Evanghelia Sa. Ținând seama că în penitenciare ajung cei care au greșit, Sfinții Petru și Pavel devin exemplul de iertare și încredere în bunătatea lui Dumnezeu pentru cei căzuţi în păcate. Petru a greșit pentru că s-a lepădat de Hristos, iar Pavel pentru că i-a prigonit pe creștini. Însă, amândoi au fost iertați.
Reprezentări iconografice
Sfinții Apostoli apar într-o icoană numită „Soborul Sfinților Apostoli”. Pe lângă aceasta mai există și alte reprezentări, precum cele individuale de pe catapeteasma Sfântului Altar. Icoana cu acești doi sfinți este adesea zugrăvită în felul următor: pe fundalul auriu al icoanei sunt reprezentați Sfinții Petru și Pavel, ținând între ei Biserica Apostolică, întemeiată de Hristos. În interiorul bisericuței este Sfânta Masă, cu Sfintele Taine pe ea. În partea de sus a icoanei, Mântuitorul Hristos apare binecuvântându-i. O altă icoană foarte cunoscută îi reprezintă pe cei doi Sfinți Apostoli îmbrățișați. Aceasta indică în primul rând unitatea creștinilor în slujirea Cuvântului lui Dumnezeu. De aceea, icoana cu „Îmbrățișarea Sfinților Apostoli” aduce în mintea închinătorului ideea unității și împăcării, mai ales între aceia care au păreri diferite. Icoanele cu această compoziție nu sunt multe la număr, una dintre ele aflându-se în Sfântul Munte Athos, la Mănăstirea Caracalu. Iar altele se regăsesc în câteva fresce foarte vechi din Grecia, Macedonia și Serbia. În România, poate fi admirată la Mănăstirea Snagov, lângă București, în turla centrală, unde sunt înfățișați toți Apostolii, cei doi fiind singurii care stau îmbrățișați.